Președintele Traian Băsescu a cerut coaliției de guvernare, în ședința de guvern, ca prin reprezentanții săi să insiste în dezbaterile parlamentare privind Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) ca funcționarea instituției să fie reglementată printr-un singur act normativ.
El a arătat că, în prezent, există 3-4 legi cu reguli privind funcționarea ANI și a arătat că este necesar să existe o decizie politică pentru elaborarea unei singure legi.
Președintele a anunțat, marți, că va convoca Parlamentul în sesiune extraordinară la începutul lunii august, în primul rând pentru Legea ANI.
Șeful statului a precizat că propune ca pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare extrordinare să se afle Legea ANI, proiectul legii care prevede ca procesele să nu mai fie suspendate în cazul în care sunt ridicate excepții de neconstituționalitate, precum și „legea micii reforme” în justiție, aflată pentru avizare la CSM.
Băsescu a menționat că a luat decizia de a convoca Parlamentul în urma raportului CE privind justiția din România.
El a apreciat că formularea din raportul CE privind noua Lege ANI i se pare „extrem de dură, pe bună dreptate”, citând din document și menționând, la un moment dat, că „poate aude și domnul Frunda”.
Noua Lege ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sancționare și de confiscare a bunurilor nejustificate și nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării, se arată în raportul CE publicat marți.
Executivul UE „invită” România să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupției, menționând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancțiunilor aplicate în cazurile de corupție la nivel înalt și instaurarea transparenței depline în domeniul achizițiilor publice.
CE arată că, în pofida unor progrese în anumite domenii, există importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul MCV, că angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi.
Comisia Europeană atrage atenția asupra responsabilității Guvernului și Parlamentului de a modifica legea declarată neconstituțională, însă cele două instituții „au totodată responsabilitatea de a găsi metodele legale corespunzătoare pentru a onora angajamentele asumate față de UE”.
Textul amintește decizia de luni a Curții Constituționale, potrivit căreia și ultima formă a actului normativ este neconstituțională. În acest context, CE subliniază „oportunitatea de a adopta o nouă lege în conformitate cu obligațiile României”.
Președintele Camerei Deputaților a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a primit scrisoarea șefului statului privind convocarea unei sesiuni extraordinare în prima parte a lunii august, precizând că, după ce Camera va primi motivarea CC la legea ANI, va avea loc o ședință de Birou Permanent.
Curtea Constituțională a decis, luni, că este neconstituțională Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI), în urma unei sesizări formulate de președintele Traian Băsescu.
În 13 iulie, șeful statului a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu Legea ANI reexaminată, menționând că dispozițiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competența Senatului în calitate de prima Cameră sesizată și a Camerei Deputaților, în calitatea de Cameră decizională.
Conform Constituției, președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații.
Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.
Ultima ședință de guvern la care a fost prezent șeful statului a fost în iunie 2009.
