Ambasadorul Marii Britanii la București, Robin Barnett, afirmă, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX la finele mandatului, că nivelul birocrației în România rămâne încă foarte ridicat, iar ultimul raport al CE provoacă îngrijorări, deoarece relevă că România nu înregistrează progresul așteptat
El arată că problemele de infrastructură și Codul Muncii sunt o barieră pentru afaceri, criticând și faptul că autoritățile nu consultă suficient investitorii înainte de a modifica legislația.
Ambasadorul apreciază că raportul Comisiei Europene relevă că România nu a păstrat ritmul reformei în domeniul justiției și consideră că decizia Curții Constituționale de a declara anumite aspecte ale Legii ANI neconstituționale și, ulterior, incapacitatea Senatului de a da un răspuns prompt acțiunii întreprinse de președintele Traian Băsescu, ministrul Justiției și Camera Deputaților sunt „dezamăgitoare”.
Barnett arată că în România, ca oriunde altundeva, corupția este o problemă constantă, dar spune că nu are impresia că fenomenul corupției este un factor decisiv în planurile unui investitor.
La final de mandat, ambasadorul observă că a pus kilograme în plus „urmare a ospitalității locale”, dar rămâne și cu unele constatări: traficul și șofatul din țară lasă mult de dorit, iar românii nu sunt punctuali.
Redăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de către ambasadorul britanic:
Reporter: Noul guvern britanic a anunțat recent un pachet de măsuri de austeritate, care poate fi comparat cu cel pe care guvernul de la București l-a luat la un an de la primul mandat, respective înghețarea pensiilor, salariilor, eliminarea unor ajutoare, majorarea TVA. Vedeți diferențe, totuși, între cele două pachete?
Ambasador: Cred că este clar că Marea Britanie și România acordă o mare prioritate reducerii deficitului bugetar. Noul nostru guvern a fost foarte clar în această privință de la bun început prin intenția de a reduce cheltuielile publice cu mai mult de 6 miliarde de lire sterline, apoi, așa cum ați menționat, a luat măsuri și în cadrul bugetului de urgență. Realitatea este că fiecare stat membru trebuie să ia măsurile care sunt necesare circumstanțelor sale specifice. În cazul României, desigur, multe dintre acestea sunt luate în urma strânsei colaborări cu UE și, mai ales, cu FMI. Prin urmare, cred că este inevitabil ca nicio țară să nu aibă un pachet de măsuri similar cu al alteia. Dar ceea ce este foarte sigur este că atât România, cât și Marea Britanie acordă o importanță foarte mare reducerii deficitului bugetar.
Rep: Referitor la pachetul de măsuri promovat de Guvernul României, credeți că ar fi fost necesare și anumite măsuri pro-active de stimulare a economiei, precum a fost cazul în Marea Britanie, prin reducerea taxei aplicate corporațiilor?
Amb: Fiecare țară trebuie să identifice propriile strategii de depășire a crizei economice, dar un element cheie pentru creșterea economică a oricărei țări îl constituie încurajarea dezvoltării sectorului privat, așa cum și-a propus ca prioritate guvernul nostru. Desigur, un efect al reducerii deficitului bugetar ar trebui să fie dezvoltarea sectorului privat și în România. În ambele cazuri, sectorul public poartă responsabilitatea pentru dezvoltarea celui privat, astfel încât acesta să genereze venituri.
Rep: Credeți că în România au fost luate suficiente măsuri pentru încurajarea sectorului privat?
Amb: Eu cred că Guvernul a luat măsurile pe care le crede de cuviință pentru a menține sub control cheltuielile publice și caută să atragă noi investiții străine. În centrul creșterii economice din România trebuie să fie măsurile de încurajare a sectorului privat.
Rep: În 2007 ați spus că mai multe companii britanice ar dori să investească în domenii precum cel al tehnologiei, ingineriei, sănătății sau comunicațiilor. Ați remarcat în acești ultimi ani aceste investiții?
Amb: În mod evident, am înregistrat din 2007 noi investiții britanice în România, într-o serie de sectoare, chiar și în domenii pe care nu le-am menționat atunci, precum agricultura. Este interesant că investitorii britanici vin în România pentru a face agricultură, dar și pentru a aduce tehnologia de ultimă generație în vederea îmbunătățirii agriculturii în România. Am înregistrat investiții serioase în serviciile IT. Printre companiile britanice care s-au extins semnificativ aici se numără Betfair în Cluj și ITT Services în Iași.
Atunci când făceam declarațiile respective, în 2007, în mod inevitabil nu aveam cunoștință de apropiata criză economică, dar vă pot spune în mod cert că România deține încă o poziție fermă pe lista investitorilor britanici datorită acelorași avantaje competitive de care dispunea și în 2007. Este vorba de o piață de peste 20 milioane de consumatori, o forță de muncă calificată și, foarte important, poziția strategică a României în Europa de Sud-Est, care îi conferă un statut de bază foarte bună de investiții, nu doar pe plan local, dar cu perspectivă regională de asemenea.
Rep: Atunci când vă întâlniți cu reprezentanții companiilor britanice care vor să investească aici, cum le descrieți mediul de afaceri actual din România?
Amb: Există în mod cert o serie de de aspecte pozitive, care cuprind existența unei forțe de muncă calificată, ale căror salarii, cel puțin pe termen scurt, sunt competitive. Am observat numărul tot mai mare de regiuni și orașe care iau măsuri pentru facilitarea înființării de companii, agențiile de dezvoltare regională joacă un rol pozitiv în această privință, iar poziția strategică, așa cum am menționat, este un factor-cheie.
Cu toate acestea, este la fel de evident că există multe lucruri care ar putea fi făcute pentru a consolida mediul de afaceri din România și, ca pretutindeni, acestea se pot subscrie așa-numitelor „bune practici”. Am menționat deja că a devenit mai ușor pentru o companie străină să se stabilească în România și s-au făcut multe eforturi în această privință, dar nivelul birocrației în anumite zone rămâne încă foarte ridicat. În Marea Britanie am lucrat foarte mult pentru reglementări mai clare și cred că în această privință cred că România trebuie să mai lucreze, deoarece este un element de bază al oricărui mediu de afaceri.
În al doilea rând, orice guvern trebuie să ia măsuri, adesea chiar foarte repede, în domeniul economic, dar cred că este loc de a întări mecanismele de consultare între mediul de afaceri și autorități înainte de a fi introduse noi reglementări. Vreau să fiu foarte explicit, nu vorbesc în acest caz de „aranjamente speciale” pentru investitorii străini, ci vorbesc de mecanisme de consultare care privesc în mod egal investitorii locali, companii autohtone, companii străine stabilite aici și companii care intenționează să vină în România. Așadar, nimeni nu cere un tratament special pentru investitorii străini.
În al treilea rând, un lucru acceptat de toată lumea, chiar și de către guvern, unele dintre problemele permanente de infrastructură sunt în mod inevitabil o barieră pentru mediul de afaceri. Nu am nicio îndoială că, pe măsură ce infrastructura României se va îmbunătăți, același progres îl va înregistra și fluxul de investiții străine.
O opinie personală este aceea că ar fi de bine ca Guvernul să investească mai mult în rețeaua de cale ferată. Acest lucru ar aduce beneficii enorme în ceea ce privește transportul rapid de marfă, dar și de pasageri. De asemenea, tot cât se poate de sincer, trebuie să spun că ar fi foarte benefic pentru protejarea mediului, deoarece un sistem feroviar eficient tinde să înlocuiască transportul rutier cu un mijloc de transport mai ecologic, trenul.
Rep: Când vorbiți de mecanisme de consultare eficiente cu mediul de afaceri, puteți menționa un exemplu al unei astfel de lipse de consultări?
Amb: În legătură cu probleme legate de consultarea mediului de afaceri, aș putea menționa, de pildă, sectorul farmaceutic. Este evident că atât Ministerul Sănătății, cât și Ministerul Finanțelor au o misiune dificilă în administrarea bugetului pentru sănătate și nu vreau să diminuez în vreun fel dificultățile care le stau în față, dar atunci când se iau decizii care afectează sectorul farmaceutic, incluzând aici și GlaxoSmithKline, un investitor britanic de frunte în România, este important să fie consultată și industria asupra impactului acestor schimbări. În mod special în domeniul farmaceutic, industria este foarte înțelegătoare atunci când vine vorba de pacienți, dar dacă dorim să încurajăm mai multe investiții în sectoare-cheie precum acesta, atunci investitorii au nevoie să fie consultați și au nevoie în mod evident de un profit rezonabil în urma investiției realizate.
Rep: În cazul GlaxoSmithKline, care au fost principalele lor solicitări în relația cu ministerul de resort?
Amb: Fără a intra în detalii, au existat o serie de măsuri care au intrat în vigoare, privind clasificarea medicamentelor compensate și introducerea unei noi taxe asupra producătorilor. Argumentul meu este că unul din lucrurile de care companiile au mare nevoie este un anumit grad de predictibilitate în aceste chestiuni. Nu pune nimeni la îndoială dreptul Guvernului României de a lua decizii, dar este necesar un anumit interval pentru consultare și adaptare, indiferent de sectorul economic de care am vorbi.
Rep: Care sunt impedimentele pe care li ve reclamă companiile britanice în privința mediului de afaceri de aici?
Amb: Aș începe prin a sublinia un aspect pozitiv în această privință, și anume că aproape toate companiile britanice care erau aici la începutul mandatului meu sunt încă aici, singura excepție – dar în acest caz este vorba de întreaga Europă – înregistrându-se în domeniul imobiliar. În continuare vedem noi investitori intrând pe această piață.
Atenția centrală a comunității de afaceri britanice este ca investițiile lor să fie de succes, iar comunitatea de afaceri britanică este aici pe termen lung, fiind un lucru cunoscut că o economie cunoaște vârfuri de creștere și perioade de scădere. În ceea ce privește impedimentele, cel mai important lucru ar fi că este loc de simplificare. Codul Muncii, de pildă, în anumite privințe este destul de complex și cred că mesajul clar al UE și al investitorilor este că echilibrul potrivit pe piața muncii se dovedește esențial pentru a stimula creșterea economică.
De asemenea, cred că mulți investitori, fie ei autohtoni, fie străini, sunt de acord că o reformă radicală a birocrației este fără îndoială benefică atunci când vrei să faci mai ușoară viața investitorilor.
Vreau totuși să subliniez, însă, că deși în prezent există un pesimism pe termen scurt în ceea ce privește economia României, nu îmi petrec timpul cu investitorii britanici având conversații pesimiste. Ei sunt concentrați pe depășirea actualei crize și nu observ o atmosferă sumbră în rândul investitorilor britanici.
Rep: Măsurile promovate de Guvernul României îi ajută în acest context?
Amb: Guvernul României trebuie să ia măsurile pe care le consideră de cuviință pentru a depăși criza, unele dintre aceste măsuri în mod inevitabil afectează anumite companii sau domenii de afaceri. Cu toate acestea, cred că dacă am vorbi cu oamenii de afaceri, am afla că ei cred că cel mai important este ca România să își păstreze încrederea în propria piață. Luarea unor măsuri dure pentru soluționarea unei probleme este adesea chiar ceea ce mediul de afaceri dorește să vadă. Ideea că măsurile dure nu sunt întotdeauna pe placul mediului de afaceri nu se susțin în realitate, nici în România, nici altundeva.
Rep: În 2008 ați spus că România a făcut pași importanți în combaterea corupției, dar mai are multe de făcut. Credeți că, în prezent, corupția este încă o problemă pentru investitorii străini?
Amb: Toată lumea știe că în România, ca oriunde altundeva, corupția este o problemă constantă. Cunoaștem cu toții problemele legate de mica corupție, în special, dar așa cum am spus și atunci, trebuie să repet că în discuțiile mele cu investitorii britanici corupția este un subiect care nu apare în mod normal, ei se concentrează mai mult pe subiectele pe care le-am amintit. În concluzie, nu am impresia că fenomenul corupției este un factor decisiv în planurile unui investitor aici, în România.
Rep: Ați vorbit de predictibilitatea de care are nevoie un mediu de afaceri. Credeți că autoritățile românești sunt predictibile atunci când într-o zi anunță, de pildă, majorarea TVA, iar la doar câteva zile vorbesc de posibilitatea reducerii ei?
Amb: Nu pot comenta cu privire la speculațiile din presă. Pot doar repeta că un mediu de afaceri stabil și predictbil este esențial pentru creștere economică.
Rep: În ce privește combaterea corupției, în relația cu Uniunea Europeană, pentru România una dintre cele mai importante condiții a fost legată de ANI. Conform presei, recent președintele Băsescu a spus că România va face Legea ANI „așa cum solicită CE”, deși nu consideră că observațiile Comisiei sunt întocmai obiective, și poate că o instituție ca ANI ar trebui să funcționeze în toate statele UE. Cum priviți dvs. astfel de comentarii?
Amb: Am văzut și eu relatări de acest gen, dar orice comentariu ar fi speculativ. În ceea ce privește reforma justiției, în general, ceea ce pot spune este că salutăm raportul Comisiei Europene și anexa tehnică și, în același timp, apreciem faptul că președintele României, Traian Băsescu, a acceptat recomandările făcute. De asemenea, apreciem, așa cum a spus și Comisia, că s-a înregistrat un progres real, mai ales prin adoptarea Codurilor de Procedură Civilă și, respectiv, Penală, fapt care a constituit o realizare deoesebită.
Suntem însă îngrijorați că ultimul raport arată că România nu înregistrează progresul așteptat și nu a păstrat ritmul reformei în domeniul justiției. Decizia Curții Constituționale de a declara anumite aspecte ale Legii ANI neconstituționale și, ulterior, incapacitatea Senatului de a da un răspuns prompt acțiunii întreprinse de președintele Traian Băsescu, ministrul Justiției și Camera Deputaților sunt dezamăgitoare. Salutăm răspunsul ferm al președintelui Băsescu privind convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în luna august pentru a grăbi adoptarea unei Legi ANI credibile, a Legii „Micii Reforme” în justiție și a unei legi pentru eliminarea suspendării proceselor atunci când se invocă excepția de neconstituționalitate. Sperăm că demersul președintelui va avea succes. Dacă va fi un succes, va fi un pas pozitiv.
Sprijinim Mecanismul de Cooperare și Verificare și considerăm că ar trebui să rămână în vigoare până când toate condiționalitățile vor fi îndeplinite. Mecanismul a fost creat pentru a sprijini eforturile României de reformare a sistemului de justiție. Acest mecanism este conceput să promoveze cooperarea dintre România și partenerii din Uniunea Europeană, precum și să verifice și să monitorizeze progresul acesteia.
În mandatul meu, Marea Britanie a colaborat cu autoritățile din România, împreună cu miniștrii de justiție succesivi am dezvoltat proiecte de reformă a justiției bilaterale, cât și în interiorul UE. Vom continua acest sprijin. De exemplu, un proiect recent a avut ca scop finanțarea a doi judecători aflați la pensionare pentru a asista Ministerul Justiției în elaborarea unui ghid despre individualizarea pedepselor în cazuri de corupție.
Rep: În cazul în care Parlamentul adoptă o nouă lege a ANI, amendată față de forma actuală, credeți că viitorul raport al CE va include aprecieri mai pozitive?
Amb: Dacă Parlamentul adoptă o lege a ANI credibilă și ea este promulgată, atunci este în mod clar un pas înainte, dar nu pot spune eu care va fi reacția Comisiei.
Rep: Una dintre nemulțumirile autorităților române în relația cu Marea Britanie o reprezintă restricțiile menținute încă pentru muncitorii români. Credeți că aceste restricții pot fi relaxate sau ridicate într-un viitor apropiat?
Amb: Restricțiile pentru municitorii români vor fi reevaluate la sfârșitul anului 2011, între timp există români care muncesc în Marea Britanie și ei aduc o contribuție importantă și pozitivă la economia Marii Britanii. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este George Iacobescu, CEO al Canary Wharf, care este în inima districtului financiar al Londrei.
Rep: Cu tot respectul și fără a încerca să fiu ironic, dar dacă se schimbă ceva în contextul economic european sau chiar dacă există și o schimbare a vremii, media britanică anunță că milioane de români vor invada Marea Britanie în căutare de lucru. În prezent, există o teamă și a presei britanice cu privire la cetățenii moldoveni cărora li se acordă cetățenie și pașapoarte românești. Cum comentații speculațiile cu privire la moldovenii care „intră în UE pe ușa din spate”?
Amb: În primul rând, nu doresc să comentez niște speculații. În al doilea rând, acordarea pașapoartelor este o problemă ce ține în mare măsură de suveranitatea unei națiuni și, prin urmare, fiecare stat membru ia propriile decizii în această privință.
Rep: În ce privește experiența dvs. personală aici în România, cum vi s-a părut România și românii atunci când ați sosit aici ca ambasador?
Amb: După cum știți, am sosit neoficial un pic mai devreme și am petrecut trei luni minunate în Iași, găzduit de o minunată familie de români. Am avut ocazia deosebită nu doar de a-mi îmbunătăți limba română, dar și de a vorbi cu oameni de toate categoriile, de la oameni de afaceri, la politicieni și profesori. Am putut vizita cramele de la Cotnari, care mi-au plăcut foarte mult. Așadar, chiar înainte de a începe mandatul, îmi făcusem impresii clare despre oameni care erau mândri de România și de realizările de până acum, oameni foarte calzi și prietenoși. Vizita la Iași a fost începutul singurei surprize neplăcute cu care plec din România, și anume talia mea, care a crescut ca urmare a extraordinarei ospitalități locale.
Când am ajuns aici, am găsit o țară care era preocupată în a face ultimele pregătiri pentru aderarea la UE, proces în care noi, cei din Marea Britanie, am crezut cu tărie încă de la început. A fost un moment special pentru mine să fiu aici, în București, în noaptea în care România a intrat în cele din urmă în UE. De atunci, impresiile personale au rămas în foarte mare măsură pozitive cu privire la această țară frumoasă și oamenii ei. Am fost privilegiat să pot călători în foarte multe locuri și să cunosc atât de mulți oameni.
Se acordă întotdeauna, inevitabil, o atenție aparte problemelor cu care se confruntă orice țară, dar aș vrea să subliniez ceva ce m-a impresionat pe mine atât timp cât am fost prezent aici, și acest lucru este dezvoltarea tuturor formelor de societate civilă. În domeniul caritabil, de pildă, există atât de multe organizații britanice care lucrează cu organizații partenere din România pentru a-i ajuta pe cei în nevoie încât ar fi nedrept să scot în evidență doar câteva. În întreaga țară există parteneriate pentru ajutorarea celor în dificultate și este un motiv de a ne aminti că, în momente în care unii se gândesc la probleme, există oameni care își continuă activitatea și încearcă să găsească soluții practice pentru a-i sprijini pe cei defavorizați.
Rep: Ce v-a plăcut mai mult și ce v-a displăcut la români și ce locuri ați vizitat aici?
Amb: La români îmi place deschiderea lor, dorința lor de a vorbi, ospitalitatea lor. Am vizitat tot felul de oameni care mi-au deschis casele lor și, peste tot pe unde am fost, m-am simțit ca unul din familie, și cred că acest lucru este într-adevăr deosebit. La țară mi-a plăcut foarte mult faptul că timpul este încă important. Noi, cei care trăim în marile orașe, nu are importanță că vorbim de București, Berlin sau Londra, avem de-a face cu o agitație constantă și a petrece, din când în când, câteva zile într-un sătuc din România îți amintește de nevoia de răgaz pentru pace, liniște și reflecție. Așa cum am lăsat să se înțeleagă, m-am putut delecta adesea cu mâncarea deosebită gătită de români. Cred că este încă loc pentru o bucătărie de casă de calitate pe această lume.
Probabil cea mai delicată întrebare pe care mi-ați pus-o este legată de locurile care mi-au plăcut cel mai mult, pentru că orice aș răspunde, voi supăra cu siguranță pe cineva. În mod inevitabil, sunt foarte legat de Iași, a fost o onoare deosebită să fiu numit recent cetățean de onoare al Timișoarei, ca urmare a parteneriatului creat între Timișoara și Nottingham, am prieteni foarte buni în Cluj, dar dacă mă forțați să identific locul care mi-a plăcut cel mai mult, trebuie să spun Bucovina. Una din marile bucurii personale a fost vizita la mânăstirile pictate în diferite anotimpuri. Mânăstirile din Bucovina sunt probabil „perla coroanei” pentru o țară care are multe de oferit în această privință.
Ce nu îmi place? Aici trebuie să fiu direct, primul lucru este traficul și șofatul de aici lasă mult de dorit. Am făcut multe călătorii prin țară și ele ar fi putut fi mult mai puțin stresante din acest motiv. Celălalt lucru, la care mi-a luat ceva timp să mă adaptez și nu m-am obișnuit pe de-a întregul cu acest obicei – ceea ce este foarte bine, pentru că mă voi întoarce la Londra –, este legat de timp. Eu sunt britanic, sunt obișnuit să fiu punctual și mi-a luat ceva timp să mă obișnuiesc cu temperamentul românilor în această privință.
Rep: Vă referiți la lipsa de punctualitate, mai exact?
AMB: Într-adevăr, la lipsa, uneori, de punctualitate. Dar o accept, așa se obișnuiește în România. Repet, eu sunt britanic și am o înțelegere un pic diferită a cuvântului „imediat”.
Rep: Având în vedere ce ați spus, ați recomanda România ca destinație turistică, sub ce brand eventual și ce alte destinații?
Amb: Da, sigur că aș recomanda România ca o destinație turistică. Există multe locuri frumoase de văzut, nu mă voi aventura în a recomanda anume locuri. Cu toți știm unde sunt cele mai atractive destinații turistice și, sincer, cred că sunt mai degrabă în interioriul țării și nu pe litoral.
Cred însă că sunt și două probleme pe care le cunoaștem cu toții. Prima este legată de infrastructura de transport. Să sperăm că în timp aceasta se va dezvolta.
A doua ține de calitatea serviciilor, care diferă atât de mult. Am avut parte aici atât de cele mai profesionale și excepționale servicii pe care le-am întâlnit oriunde în altă țară, dar pe parcursul următoarele 24 de ore am avut în această privință experiențe pe care aș dori să le uit cât mai repede. Oamenii trebuie să înțeleagă aici în România, dar și oriunde altundeva, pentru că nicio țară nu este perfectă, că profesionalismul în servicii este fundamental.
Rep: Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ați învățat ca ambasador în România?
Amb: Lecția cea mai importantă învățată aici este cât de bine pot colabora Marea Britanie și România în ce privește probleme concrete, fie că este vorba de domeniul siguranței publice – combaterea unor fenomene precum traficul de persoane sau contrabandei de țigări, de colaborarea în cadrul UE pe probleme de politică externă sau de colaborarea în domeniul caritabil, precum sprijinul copiilor cu dizabilități.
O altă lecție pe care am învățat-o este că, deși nu avem legături istorice foarte adânci, sunt foarte convins că există un viitor foarte promițător al relației dintre Marea Britanie și România. Faptul că tot mai mulți români vizitează Marea Britanie și că tot mai mulți britanici vin în România nu va face decât să întărească această legătură.
Altă lecție învățată este că în România există o categorie de tineri extrem de talentați care va face ca România să aibă un viitor strălucit.
Rep: Ce veți face după ce părăsiți Bucureștiul? Vă veți întoarce în România?
Amb: După ce voi pleca din București, voi ocupa, pentru cel puțin un an, un post de conducere în Ministerul britanic de Comerț. În ce privește a doua întrebare, vă pot spune în mod categoric că da, mă voi întoarce în România. Îmi place foarte mult această țară, am foarte mulți prieteni aici și deja mi-am anunțat participarea la turneul de tenis pentru persoane cu dizabilități ce va avea loc anul viitor la Cluj.
Nu mi-am pierdut speranța că poate Manchester United și CFR Cluj vor cădea în aceeași grupă a Ligii Campionilor. Am sperat acest lucru, fără succes, încă de la începutul mandatului. Sper să fie cu noroc data viitoare, cum se spune. Fiți sigur, însă, mă simt foarte bine aici, în țară.
