– Faimoasele brățări de aur ale regilor daci recuperate, repatriate și răscumpărate de statul român au fost aduse ieri la Suceava
– Cele 9 brățări, care cântăresc împreună cca. 12 kg, se află parțial în custodia Muzeului Național de Istorie a României și parțial la dispoziția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel și a Poliției din Alba Iulia
Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava a devenit unul din cele mai bine păzite obiective din municipiu. Faimoasele brățări de aur ale regilor daci, recuperate din străinătate, repatriate și răscumpărate de statul român, vor fi expuse în „Sala Tezaur” a muzeului sucevean. Cele 9 brățări, care constituie valori inestimabile de patrimoniu, cântăresc împreună cca. 12 kg. Deschiderea expoziției va avea loc mâine, la ora 11:00, iar podoabele vor rămâne la Suceava până pe data de 4 noiembrie a.c.
Asigurate pentru suma de 1,8 milioane lei
Brățările au sosit ieri după-amiază, sub paza Poliției și a Jandarmeriei, de la Muzeul Unirii din Iași, unde au fost expuse în intervalul 12-21octombrie a.c. Complexul Muzeal Bucovina Suceava a achiziționat special un seif pentru transportul brățărilor.
Aflate parțial în custodia Muzeului Național de Istorie a României și parțial la dispoziția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel și a Poliției din Alba Iulia, brățările sunt clasate în inventarul patrimoniului cultural național la clasa „Tezaur”. Cele 9 brățări au fost asigurate pentru suma de 1,8 milioane lei, prima de asigurare, achitată integral de Direcția pentru Cultură Suceava fiind de 3500 lei.
Exponatele se vor afla permanent sub paza și supravegherea Jandarmeriei, a serviciului de pază propriu al muzeului și a unei firme specializate racordată la sistemul de alarmă al instituției muzeale. Vizitatorii vor avea acces în „Sala Tezaur” în grupuri de câte zece pentru a nu stânjeni vizionarea și pentru a permite supravegherea.
Brățările au fost descoperite prin braconare
Brățările fac parte dintr-un tezaur descoperit prin braconarea sit-ului Căprăreasa de pe Dealul Grădiștei din preajma fostei capitale a statului dac, Sarmizegetusa.
Ele au fost scoase ilegal din țară, dar adoptarea de către România a convenției UNIDROIT, din 24 iunie 1995, privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, a creat condițiile juridice necesare demersului de recuperare.
Potrivit dispozițiilor art. 5812 din Legea nr. 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural național mobil (modificată prin Legea 314/2004), Statul Român are obligația de a solicita oricărui alt stat efectuarea de cercetări în vederea descoperirii, precum și a identificării posesorului sau deținătorului, unui bun cultural care a părăsit ilegal teritoriul României. Recuperarea bunului cultural astfel identificat se realizează în conformitate cu procedurile legale convenite între părți.
Anchetatorii au aflat că s-au găsit 15 brățări
Ancheta a scos la iveală faptul că, în anul 2000, au fost descoperite zece brățări de aur, iar în anul următor încă cinci, toate părăsind teritoriul țării printr-o rețea de traficanți de bunuri culturale cu ramificații în întreaga Europă.
Depistarea și recuperarea lor a fost posibilă datorită colaborării dintre Interpol, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Național, Inspectoratul General al Poliției, organele judiciare și Ministerul Culturii și Cultelor.
Primele patru piese au fost identificate anul trecut într-o colecție particulară. Ele au fost expertizate, recuperate și repatriate în data de 8 ianuarie 2007. Ulterior, o altă brățară a fost descoperită de către Poliția franceză în expoziția Bienalei de Artă de la Paris. În luna iunie a.c. încă o piesă a fost recuperată de la un hunedorean, iar în luna august s-a mai adăugat un lot de trei brățări descoperite la un colecționar american.
Podoabe și însemne de rang regal
Brățările, de formă plurispiralică, au cele două extremități aplatizate și decorate cu incizii în formă de brăduț. Raritatea extremă a acestor podoabe dacice din aur, dimensiunile lor excepționale (greutăți între 687 – 1196 gr), perfecțiunea execuției, locul și circumstanțele descoperirii conduc la ipoteza că brățările erau purtate în cadrul unor ceremonii fastuoase, care îmbinau factorul politic cu cel religios. Având în vedere faptul că ele au fost descoperite în proximitatea capitalei regale de la Sarmizegetusa, podoabele reflectă rangul excepțional pe care l-au avut cei ce le-au comandat și le-au purtat, în cadrul ierarhiei social-politice și religioase a regatului dac, în sec. I î. Hr. Specialiștii consideră că aceste piese sunt podoabe și însemne de rang regal.
27 de piese din aur, din spațiu geto-dacic
Conform unor statistici recente, numărul total de obiecte din metale nobile (piese de port și podoabă, vase) descoperite în spațiul locuit de către geto-daci, care, în linii mari, coincide cu teritoriul de astăzi al României, este de 822. Din acestea, doar 27 de piese sunt din aur, provenind din 14 locuri de descoperire.
Foto: Marius Șuiu
