Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof.univ.dr. Vasile Astărăstoaie, a declarat, ieri, la Suceava, că sănătatea, învățământul și cercetarea sunt cele care vor determina ieșirea din criza economică, și nu restructurările sau ridicarea unui grup social împotriva altuia.
Astărăstoaie a spus, în deschiderea lucrărilor Congresului Internațional de Stomatologie care se desfășoară până sâmbătă la Suceava, că într-o perioadă de criză economică profesia medicală este esențială.
„Este o prejudecată, mai ales în lumea decidenților, că sănătatea este neproductivă, că de fapt, din punct de vedere economic, este un consum foarte mare și tot aud pe toate posturile tot felul de persoane care se cocoață pe scaune mai înalte decât cărțile pe care le-au citit, care spun că sistemul sanitar românesc nu funcționează din cauză că există corupție și prost management și vin cu un exemplu, două sau trei și îl generalizează”, a spus președintele CMR.
El a explicat că sistemul sanitar românesc nu funcționează pentru că a fost subfinanțat cronic, iar în ultimii 20 de ani media alocării din PIB a fost de 3,5 la sută, conform datelor OMS, în timp ce țările din Estul Europei au alocat între șase și opt la sută din PIB, iar țările OECD între 10 și 12 la sută din PIB.
„Deci, o subfinanțare cronică, un fond de sănătate care nu poate să acopere serviciile care sunt trecute determină proasta funcționare și indiferent, poate să aducă și pe laureatul premiului Nobel să-l pună manager la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, că nu va putea să aibă alte rezultate”, a precizat Astărăstoaie.
Președintele CMR a arătat că o a doua prejudecată care există în prezent se referă la faptul că în perioadă de criză sănătății din România trebuie „să-i fie amputate fondurile”, în timp ce în toate celelalte țări au fost dublate sau triplate alocațiile bugetare la fondul de sănătate plecând de la responsabilitatea socială pe care o are statul.
El a exemplificat cu rezultatele unor studii efectuate de marile reviste economice pe un eșantion de 80 de țări care previzionează că creșterea speranței de viață cu un an conduce în mod direct la creșterea PIB-ului țării respective cu 15 la sută, iar în țările în curs de dezvoltare creșterea speranței de viață cu un an duce la creșterea investițiilor directe străine cu 9 la sută.
„În perioada crizei economice, sănătatea, învățământul și cercetarea sunt cele care vor determina ieșirea din criză, și nu restructurările sau ridicarea unui grup social împotriva altuia, sau că doctorii se îmbogățesc, sau că bugetarii consumă din privat. Cât timp nu vom avea în perioada crizei economice o politică coerentă și nu vom renunța la cultura conflictuală, în care nimeni nu ascultă opinia celuilalt, România va rămâne în criza de sens”, a mai spus președintele CMR.
