Aproape o treime dintre români au încredere în organizațiile neguvernamentale, într-un context economico-social nefavorabil, pentru prima oară în 20 ani, nivelul de încredere fiind direct influențat de nivelul educației și veniturile obținute, potrivit Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Peste 26 la sută din cetățenii României declară că au încredere în organizațiile neguvernamentale, iar șase procente dintre ei au foarte multă încredere. Populația care manifestă cel mai înalt grad de încredere se încadrează în categoria de vârstă 30-44 de ani, sunt absolvenți de învățământ superior, au venituri mari – peste 1.960 de lei pe lună și provin din orașe de dimensiuni medii.
Evoluția încrederii în ONG-uri se menține într-un trend ascendent, din anul 2001, când nivelul de încredere atingea valoarea de 13 la sută, ajungând până în prezent la 32 la sută.
Cele mai cunoscute organizații neguvernamentale în rândul populației sunt cele din domeniile social, educație, mediu, democrație și drepturile omului. UNICEF, Salvați Copiii, Crucea Roșie, Green Peace, Caritas, Pro Democrația, AIESEC și SMURD sunt considerate a fi cele mai utile ONG-uri.
Aproximativ jumătate dintre cetățeni (48 la sută) cunosc faptul că sistemul fiscal le permite direcționarea a două procente din impozitul pe venitul anual către organizațiile neguvernamentale, dar doar 17 la sută au pus în aplicare acest mecanism.
Profilul cetățeanului care direcționează doi la sută din impozitul pe venitul anual către un ONG se încadrează în următorul tipar: absolvent de colegiu sau facultate, cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani, aflat într-o funcție de conducere, cu un venit peste 1.950 de lei lunar, având rezidență în orașe cu 50.000 până la 200.000 de locuitori din Transilvania sau București.
Jumătate dintre cetățeni sunt sau au fost membri ai cel puțin unei organizații, iar 23 la sută dintre ei fac parte din organizații neguvernamentale, altele decât sindicate, asociații de proprietari, partide politice. Organizațiile care au pierdut cei mai mulți membri de-a lungul timpului sunt sindicatele. 11 la sută dintre respondenți au declarat că sunt membri, în timp ce 20 de procente au fost, dar nu mai sunt.
Comportamentul civic și filantropic este manifestat în România mai ales prin donații la biserică (33 la sută dintre respondenți alegând în mod repetat această metodă de implicare) și în unele cazuri prin muncă în comunitate (pentru 15 la sută dintre români).
Doar trei procente dintre persoanele intervievate declară că au făcut voluntariat, în repetate rânduri, pentru organizații neguvernamentale, în timp ce 27 la sută dintre români au jucat în mod repetat la loterie.
Datele prezentate reprezintă rezultatul unei cercetări cantitative de tip omnibus realizată în rândul cetățenilor, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, derulată de Mercury Research la comanda FDSC.
Eșantionul este de tip probabilist multistadial, stratificat după regiunea de dezvoltare și tipul de localitate, reprezentativ pentru populația adultă a României. Eșantionul final este de 1.196 de persoane, eroarea maximă de eșantionare fiind de ±2,9 la sută. Culegerea datelor s-a făcut în intervalul 13-26 februarie.
Cercetarea realizată face parte din proiectul „Catalogul Societății Civile” implementat de FDSC și finanțat de Trust for Civil Society în Central & Eastern Europe și reprezintă un prim pas în realizarea unei studiu de analiză asupra sectorului neguvernamental din România.
Pe lângă certarea de tip omnibus, studiul va avea la bază și alte instrumente de cercetare precum baromentru de opinie în rândul liderior ONG, focus grup-uri, interviuri, analize baze de date.
