Între 8 și 10 la sută din populația între 15 și 64 de ani este plecată să muncească în străinătate, respectiv 2,7 milioane de persoane, România având nevoie de politici de emigrare pentru cei care lucrează peste granițe, pentru cei care se întorc, dar și pentru dezvoltarea regională.
Sociologul Dumitru Sandu a prezentat, joi, în cadrul unei dezbateri, trei direcții de care are nevoie România în domeniul migrării.
Astfel, este vorba de politici centrate pe lucrul în străinătate, pe imigrări, pentru că România va deveni în 8-12 ani o țară de imigrare, și politici privind migrarea și dezvoltarea, fiind necesară o gândire a problematicii migrării pe dezvoltarea regională.
„României îi lipsește conexiunea între politica de migrare și politica de dezvoltare. Există, în România, deficit în trei direcții, respectiv deficit normativ, de viziune și de date. Zona imigrării este acoperită mult mai bine ca cea a emigrării din punct de vedere legislativ”, a subliniat Dumitru Sandu.
Acesta a precizat că, în 2008, românii aflați în străinătate au trimis în țară șase miliarde de euro, respectiv cinci la sută din PIB.
„Aproximativ 35-40 la sută din 7,3 milioane de gospodării au un nivel de viață influențat de banii veniți din străinătate. Plecările în străinătate au dus la accentuarea decalajelor, cei bogați au devenit mai bogați, cei săraci au devenit mai săraci”, a precizat Dumitru Sandu.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Muncii Mihai Șeitan a spus că în România emigrarea a fost considerată, la un moment dat, un lucru pozitiv, dar a subliniat că poate avea și efecte negative în ceea ce privește o întârziere și mai mare a dezvoltării pe plan local.
„O țară care nu poate oferi cetățenilor o viață mai bună îi lasă să circule liber, și asta este bine, dar acest fenomen poate duce și la o întârziere și mai mare a unei dezvoltări pe plan local, o bună parte din cei care rămân fiind așa-numiții «asistați»”, a spus Șeitan.
În opinia acestuia, problema emigrării fără politici susținute poate avea efecte bune, respectiv banii veniți din străinătate care ajută o parte a populației, dar nu creează acestei populații o mentalitate de piață, care să ducă la dezvoltare, „ci a creat un consum mai mare, a creat case”.
