Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB), fostul ministru al Învățământului, Andrei Marga, consideră că din „pactul pentru educație” lipsește conceperea coerentă a învățământului, el acuzând autoritățile că doresc să inventeze „apa caldă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Marga a arătat, joi, într-o declarație de presă, că „pactul” nu este ceva nou, precizând că un astfel de pact privind educația s-a făcut încă în iunie 2000, după încheierea, de către Ministerul Educației Naționale de atunci, a negocierilor de la Bruxelles.
„Sunt documente în acest sens. De altfel, în 25 aprilie 2000, cum se poate vedea pe documente, opinia publică și forțele politice din țară au fost notificate asupra oportunității unui acord în privința reformei educației. Pe de altă parte, se poate pune acum întrebarea: nu cumva educația din România suferă mai curând datorită sărăciei de idei, decât datorită confruntării acestora?”, a afirmat Marga.
Rectorul UBB a constatat că punctele din recentul „pact” sunt de mult formulate, el dând exemplul formulărilor de genul „reforma curriculară”, „descentralizare”, „depolitizare”, „carta drepturilor”, „decalajul sat-oraș”.
„Se pot consulta documente. Reînsăilarea lor poate impresiona oamenii nepreveniți, fără a rezolva ceva. În fapt, dependențele și corelațiile adevărate ale educației din România de astăzi sunt ocolite în pact sau rămân tratate propagandistic. Lipsește conceperea coerentă a învățământului”, a subliniat rectorul UBB.
În opinia lui Andrei Marga, în România nu se reușește depășirea imposturii, care sfarmă credibilitatea proiectelor.
„Cer performanțe persoane care nu le au, fac morală cei care o încalcă, pretind reforme cei care li s-au opus. Se acuză «declasarea» educației din România în analizele internaționale din 2007. După 2001 abandonul școlar a crescut continuu. Dar cine a guvernat și a luat decizii în 2006, 2005, 2004?”, s-a întrebat fostul ministru.
În documentul citat, Marga a precizat că nu se pot concepe reforme durabile fără a lua în seamă reformele precedente și rezultatele, fiind nevoie, pe de altă parte, de onestitate și prudență.
„Sunt de considerat reforme doar acele schimbări recunoscute ca atare la o evaluare obiectivă, internațională la rigoare. Trebuie spus că, în 1997-2000, România a întreprins reforma cuprinzătoare a învățământului pe șase capitole de schimbări stabilite plecând de la nevoile țării și de la reformele timpului: reforma curriculară, trecerea la paradigma problem-solving și relansarea cercetării științifice, noua interacțiune a învățământului cu mediul economic și cultural, ameliorarea infrastructurii și informatizarea, reforma managementului prin descentralizarea sistemului, forme devansate de cooperare internațională”, a explicat rectorul UBB.
Potrivit acestuia, schimbările din 1997-2000 au fost susținute de împrumuturi ale României la bănci internaționale, de aproximativ o jumătate de miliard de dolari, iar ca rezultat, România a putut închide cu succes, în mai 2000, capitolul „Educație și formare profesională” în negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
El crede că România are nevoie acum nu de exaltări, și nici de autoflagelare, ci de chibzuință și cultură.
„Înainte de orice, în învățământ sunt necesare încheierea reformelor tranziției și noi reforme. Oricine poate observa că, în vreme ce alte țări duceau la capăt reformele tranziției, la noi autoritățile voiau să întoarcă roata istoriei, iar recent vor să inventeze apa caldă”, a menționat Marga, adăugând că, între timp, cetățenii trăiesc necazurile neîncheierii reformelor trecutului și, deja, necazurile întârzierii reformelor prezentului.
„În ambele situații, este nevoie de o altă abordare decât cele de astăzi, de o abordare competentă și responsabilă a educației”, a mai spus rectorul UBB.
Marga crede că în situația creată în România de astăzi, având în vedere urgențele, sunt adecvați doi pași: ameliorarea proiectului legii învățământului superior existent, pe direcția autonomiei și răspunderii universitare, și adoptarea cât mai devreme posibil a unei legi universitare compatibilă european.
„Se irosește prea mult timp la noi cu dezbaterea de inițiative imature; mai util ar fi să se acționeze pe căi verificate”, a mai spus Andrei Marga.
