Ajunul de Bobotează se ține vineri

Botezul Domnului fiind duminică – 6 ianuarie, ajunul nu se ține sâmbăta (zi incompatibilă cu ajunul), ci vineri – 4 ianuarie (zi în care nu se va săvârși Sfânta Liturghie), când se citesc Ceasurile împărătești ale Ajunului, după care, fiind HARȚI, se mănâncă brânză și ouă. Sâmbătă este POST și se săvârșește Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur (dimineața) și Vecernia mare a praznicului (seara); duminică, în ziua Praznicului, se săvârșește Liturghia Sf. Vasile cel Mare.
La praznicul Bunei Vestiri se săvârșește rânduiala obișnuită: în ziua precedentă, Vecernia cu sau fără Liturghia Înainte-sfințitelor (dacă se săvârșește dimineața sau la amiază, seara se citește Pavecernița mare), iar în ziua praznicului, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia zilei următoare, a odovaniei (26 martie); seara se citește numai Pavecernița mică.
Slujba sfinților care cad în Săptămâna mare a Patimilor se săvârșește totdeauna a doua zi de Paști, în Lunea Luminată, combinată cu slujba acesteia; iar dacă sunt mai mulți sfinți de prăznuit, se pot rândui și în următoarele zile ale Săptămânii Luminate. Anul acesta, este cazul special al sărbătorii Sf. Mare Mc. Gheorghe, care cade în Miercurea mare.
Excepție: bisericile care au hramul sfântului pot alege să săvârșească prăznuirea în Duminica Floriilor, combinată cu slujba praznicului, conform Tipicului.
Săptămâna mare și Săptămâna luminată reprezintă perioada cea mai importantă și mai sfântă din viața noastră de creștini.
Toate zilele lor – deci nu numai unele, cum greșit s-a luat obiceiul – sunt considerate sărbători de seamă (canoanele 66 și 89 de la Sinodul VI Ecumenic), pentru care sunt evidențiate ca atare în Calendar.
Lunea Rusaliilor, precum citim în slujba zilei, este închinată Sfântului Duh și așa este numită în toate Bisericile Ortodoxe, pentru care o numim și noi „Praznicul Sfântului Duh”. Hramurile de Sfânta Treime se pot ține atât în Duminica Rusaliilor (cel mai potrivit), cât și a doua zi, ca până acum.