Peste trei sferturi dintre agricultori (78%) nu sunt interesați să înceapă o afacere și nici să obțină fonduri europene, deoarece nu cunosc procedurile și nu au încredere că vor fi finanțați, preferând să folosească în totalitate produsele pentru consum propriu, fără să încheie polițe de asigurare.
Majoritatea agricultorilor consideră că un profit ridicat poate fi obținut doar prin subvenții acordate de stat, iar cota de lapte alocată României de către Uniunea Europeană este o necunoscută pentru mai mult de două treimi dintre aceștia.
Concluziile rezultă din cea de-a doua ediție a studiului sociologic intitulat „Barometrul Rural”, realizat de institutul Totem Communication pentru Agenția de Strategii Guvernamentale, în perioada noiembrie-decembrie 2007, privind percepția populației din mediul rural față de probleme precum integrarea europeană, calitatea vieții, educația, sistemul de sănătate, migrația.
Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj la nivelul a 1.511 persoane din mediul rural, cu o eroare tolerată de ± 2,52 % la un nivel de încredere de 95%.
Fără avânt de afaceri.
Trei sferturi dintre respondenți dețin în proprietate sau în folosință un teren agricol (74,9%), cu un număr mediu de trei parcele arabile, dar majoritatea nu au intenția de a dezvolta în următorii doi ani o exploatație agricolă sau să înceapă o afacere proprie.
Suma medie investită în ultimul an pentru achiziționarea de materii prime și derularea lucrărilor agricole a fost de 2.000 lei, prețurile mari fiind printre principalele motive pentru care terenurile rămân nelucrate.
Marea majoritate a respondenților nu și-au asigurat locuințele (88,7%) sau producția agricolă (83,7%).
Mai mult de două treimi dintre produsele obținute în ultimul an au fost consumate în totalitate în gospodărie (68,2%), iar aproape două treimi dintre respondenți (57,9%) declară că nu au oferit deloc copiilor, părinților sau rudelor din aceste produse. Doar 4,6% au vândut din produse, suma medie astfel obținută fiind de 2.400 lei. Nici unul dintre respondenți nu a vândut sau schimbat produsele în alte țări.
Prețuri de nimic pentru produsele obținute.
Mărfurile sunt vândute direct în piață (20,4%) sau la persoane acasă (14,8%) ori prin intermediari, comercianți individuali (8,7%) și către firme prelucrătoare (5,9%). Pentru 23,6% dintre respondenți, prețurile mici reprezintă principala dificultate în vânzarea produselor.
Majoritatea agricultorilor consideră că un profit ridicat poate fi obținut în agricultură prin subvenții acordate de către stat, iar peste două treimi dintre aceștia (69,7%) consideră că nu au avut nici de pierdut și nici de câștigat ca urmare a intrării României în Uniunea Europeană.
Aproape trei sferturi dintre intervievați declară că terenurile lor au fost afectate destul de mult (23,7%) sau foarte mult (37,9%) din cauza secetei.
Cota de lapte impusă de UE este necunoscută pentru două treimi dintre respondenți (57,4%) și aproape niciunul dintre agricultori (96,5%) nu a obținut vreodată finanțare de la Uniunea Europeană, deși jumătate dintre aceștia cunosc că sunt acordate fonduri europene pentru agricultură.
Neinteres pentru fondurile UE.
Peste trei sferturi dintre respondenți (78,1%) declară însă că nu sunt interesați de accesarea fondurilor europene pentru moment sau în următorul an deoarece cred că nu știu cum să le acceseze, nu cunosc suficiente lucruri despre fondurile UE și nu au încredere că ar putea obține o finanțare europeană.
Studiul mai relevă că 82,4% dintre intervievați se uită zilnic la televizor, dar aproximativ jumătate dintre aceștia nu citesc deloc ziarele, iar majoritatea (89,5%) nu navighează deloc pe internet și nu merg la film, teatru sau spectacole. Persoanele creditate cu multă și foarte multă încredere sunt preoții (82,8%), medicii (80,5%) și profesorii/învățătorii din sat (66,1%).
Peste trei sferturi dintre respondenți ar sfătui un copil care a terminat învățământul obligatoriu să își continue studiile în principal în regiunea București-Ilfov. Doar un sfert (25,2%) dintre persoanele intervievate declară că în satul lor există canalizare, iar drumurile din sat sunt surse de nemulțumire pentru aproape jumătate dintre acestea.
În doar 15,5% dintre locuințe există un computer și numai un sfert dintre gospodării (24%) au toaletă în interiorul casei.
O treime (31,5%) dintre intervievați declară că, în ultimii doi ani, un membru al gospodăriei s-a împrumutat cu o sumă mai mare de bani de la o bancă (18,6%), persoană fizică (9,1%) sau cooperativă de credit (3,8%), iar aproape trei sferturi (71,3%) dintre persoanele care s-au împrumutat mai au de achitat rate. Peste jumătate dintre împrumuturi au fost contractate pentru bunuri de folosință îndelungată, iar 11,4% pentru cumpărarea unei locuințe.
Doar 5,6% dintre intervievați doresc să plece în următorul an pentru a lucra temporar în străinătate, iar 6,2% doresc să meargă în alte țări ca turiști. Numai 1,1% doresc să plece în străinătate pentru a-și completa educația.
