Căile ferate române sunt într-o stare catastrofală, la 20 de ani de la căderea comunismului, fiind victimele dezinteresului guvernanților din toate partidele, după ce odinioară România dispunea de cea mai extinsă rețea feroviară din Europa, apreciază experții, citați de AFP.
În timp ce UE se reorientează către rețeaua feroviară pentru a proteja mediul, România, membru al Uniunii din 2007, acționează tocmai invers, comentează agenția franceză.
Între 1990, anul revenirii la un sistem democratic, și 2009, numărul celor care călătoresc cu trenul s-a micșorat de șase ori, ajungând de la 407,9 milioane la 70,3 milioane, potrivit Oficiului de statistică.
Iar degringolada continuă. „Traficul ar putea scădea cu 10 la sută în 2010”, a declarat pentru AFP directorul departamentului de călători al companiei feroviare naționale CFR, Liviu Pescărașu.
Numărul mașinilor s-a triplat în 20 de ani, trecând de la 1,3 la patru milioane, românii îndreptându-se către un „lux” rar în perioada comunistă.
„Este aproape la fel ca în Franța, unde s-a renunțat la tramvai în epoca mașinii … pentru a se reveni la acesta ulterior”, subliniază Ștefan Roșeanu, de la Asociația industriilor feroviare.
Renunțarea la călătoria cu trenul se explică și prin prelungirea duratei traseelor determinată de infrastructua din ce în ce mai precară. Viteza comercială este de abia 50 de kilometri pe oră.
Între orașele turistice Sibiu și Brașov, legăturile directe sunt întrerupte de mai multe luni din cauza unui pod avariat.
Întârzierile de una până la trei ore sunt tot mai dese pe numeroase trasee. Atunci, în pofida confortului vagoanelor pe marile linii, călătorii renunță la acest tip de transport.
Potrivit datelor oficiale, 40 la sută din căile ferate și 96 la sută din podurile feroviare au nevoie de reparații majore.
„România trebuie să investească mai mult în infrastructura feroviară care se distruge rapid din cauza lipsei de întreținere”, a declarat pentru AFP Comisia Europeană.
„Lipsa de dinamism a sectorului feroviar nu este cu siguranță bună pentru economia românească”, aflată deja în recesiune, adaugă aceasta.
Din cauza infrastructurii deficitare, Ford nu reușește să exporte 1.000 de mașini pe care vrea să le producă pe zi la Craiova, a explicat ambasadorul Statelor Unite.
Cu siguranță, liniile sunt în renovare în cadrul proiectelor europene, cum ar fi cea între Constanța și București. Acest traseu de 225 de kilometri este parcurs în prezent cel mai adesea în cinci ore, o durată mai mare decât în perioada comunistă.
Durata acestuia trebuie redusă la două ore și 30 de minute la jumătatea lui 2011, afirmă ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.
Restricții de viteză vor persista totuși până în 2015, renovarea podului peste Dunăre nefiind luată în considerare inițial, avertizează directorul adjunct al proiectelor europene pentru CFR, Radu Irimia, care de la sosirea sa încearcă să pună în funcțiune numeroase proiecte.
Pe o porțiune renovată cu fonduri europene între București și Câmpina, lipsa de întreținere conduce din nou la restricții de viteză, a declarat pentru AFP o sursă din domeniu.
Deși criza este adeseori evocată ca un element explicativ, experții amintesc că România a cunoscut zece ani de creștere fără ca rețeaua feroviară să beneficieze de investițiile necesare.
După ce a primit 610 milioane de euro de la UE, Bucureștiul dispune în principiu, din 2007, de 1,85 de miliarde de euro pentru infrastructura feroviară.
„Această situație catastrofală rezultă dintr-o lipsă de voință politică ce durează de mai mulți ani”, conchide Roșeanu. Ministrul Transporturilor nu a răspuns întrebărilor AFP.
