De ieri suntem mai triști. Nea Dan, Mircea Maxim, sau Moșu’, așa cum îl cunoșteau apropiații, a plecat dintre noi. Pentru Dan Pârgaru a fost ultima semnătură dintr-o viață închinată sportului. A pus pasiune în tot ce a făcut, iar cei care l-au cunoscut pot depune mărturie. Stadioanele pe care a călcat îl vor plânge, la fel cum vor face conducătorii, arbitrii, observatorii și ceilalți oameni de sport din județ. Dar, nea Dan nu va pleca de tot. De acolo, de sus din Ceruri, va urmări toate articolele și tot ce mișcă în sportul sucevean. Avem obligația să nu-l uităm și să ne gândim că un om ca el merită tot respectul. Să ni-l amintim vesel și plin de povești.
Dan Pârgaru s-a născut pe 13 septembrie 1939. La Suceava a ajuns mai târziu, când a fost cooptat în lotul echipei de fotbal locale, Chimia, sub numele de la acea vreme. Și-a încheiat cariera de fotbalist pe Areni, iar înainte de asta a mai evoluat la Cluj și Satu Mare.
La finalul carierei sportive a lucrat ca proiectant la fostul CCH, iar după 1990 s-a dedicat gazetăriei sportive. A lucrat ca redactor la ziarele AS, Obiectiv, Monitorul și Crai Nou, iar la Asociația Județeană de Fotbal a fost membru al Comisiei de Disciplină, dar și observator la meciurile de Liga a IV-a și Liga a V-a.
Corpul neînsuflețit al lui Dan Pârgaru va fi depus la capela bisericii de la Cimitirul Pacea, iar înmormântarea va avea loc joi, 29 ianuarie.
Adio, Moșu’, iar toți cei care te-am cunoscut îți aducem un ultim salut.





