CRJ cere măsuri unitare de interzicere a contenţionării copiilor

Reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice (CRJ) arată, într-un comunicat de presă remis vineri agenţiei MEDIAFAX, că nu este suficientă doar destituirea unor angajaţi în cazul contenţionării copiilor, ci trebuie să existe garanţii suplimentare în protejarea copiilor cu dizabilităţi mintale spitalizaţi.

Aceştia susţin că ar fi "naiv" să se creadă că minorii cu dizabilităţi mintale fără părinţi sau aparţinători se pot afla în poziţii de egalitate cu acei copii fără dizabilităţi şi internaţi împreună cu un părinte.

CRJ menţionează că ratificarea de către România a Convenţiei privind drepturile copiilor şi a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi nu constituie suficiente garanţii pentru protejarea dreptului la demnitate şi la protecţie împotriva abuzurilor de orice natură ar fi acestea.

"Constatăm astfel că legarea copiilor cu dizabilităţi mintale aduce numai un prejudiciu de imagine, fără a fi avute în vedere considerente de ordin emoţional, medical, fizic şi etic. Fără a se ţine cont că actul medical nu este pentru sine, nici pentru imagine, ci exclusiv pentru pacient. Reamintim că Legea sănătăţii mintale prevede ca restricţionarea libertăţii de mişcare sau izolarea unei persoane cu probleme de sănătate mintală să se realizeze numai la indicaţia medicului psihiatru şi numai într-o unitate de asistenţă medicală de psihiatrie", se arată în comunicatul citat.

CRJ precizează că în cel de-al şaisprezecelea raport, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii sublinia că ar trebui să se recunoască faptul că apelarea la măsuri de contenţionare pare să fie în mod substanţial influenţată de factori non-clinici, cum ar fi percepţia personalului vizavi de rolul lor şi de conştientizarea pacienţilor cu privire la drepturile lor.

Studiile comparative au arătat că frecvenţa de utilizare a imobilizării, inclusiv izolare, este legată nu numai de numărul de angajaţi, diagnostice ale pacienţilor sau de condiţiile materiale din instituţie, dar şi de "cultura" şi atitudinea personalului instituţiei, potrivit raportului.

"Scăderea frecvenţei de utilizare a contenţionării la un nivel minim viabil necesită o schimbare a culturii în multe instituţii. Rolul managementului este crucial în acest sens. Cu excepţia cazului în care managementul încurajează şi oferă alternative angajaţilor, o practică îndelungată de a recurge frecvent la mijloace de constrângere este probabil să prevaleze", se mai arată în raportul citat de CRJ.

Reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice atrag atenţia autorităţilor publice locale şi centrale, precum şi asociaţiilor profesionale din domeniul medical, social şi psihologic că în lipsa adoptării unor măsuri unitare la nivel naţional - care nu doar să interzică utilizarea mijloacelor de restricţionare a libertăţii de mişcare a copiilor cu dizabilităţi mintale în orice mediu, fie medical, social sau educaţional, ci să şi prevină apariţia acestor comportamente prin formarea adecvată a personalului medical, social şi educaţional în prevenirea şi gestionarea comportamentelor cu potenţial agresiv - asemenea tehnici vor continua să rămână o practică în toate instituţiile în care se vor afla copii cu dizabilităţi mintale.

"Nicio schimbare reală nu va avea loc în lipsa unui mecanism independent de vizitare a acestor instituţii cu scopul prevenirii tratamentelor degradante la adresa copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi mintale, aceste practici vor continua să fie regula de gestionare a comportamentelor copiilor cu dizabilităţi mintale", se mai arată în comunicat.

CRJ recomandă autorităţilor publice locale şi centrale şi profesioniştilor din domeniile social, medical şi educaţional să ia în considerare cel puţin cinci principii: toate eforturile trebuie depuse pentru a preveni aplicarea mijloacelor de contenţionare a copiilor cu dizabilităţi mintale în spitale, centre de plasament şi şcoli speciale; orice intervenţie de tip comportamental trebuie să fie consecventă cu drepturile fundamentale ale copilului cu dizabilităţi mintale de a fi tratat cu demnitate şi de a fi protejat împotriva oricăror abuzuri; restricţionarea libertăţii de mişcare a copiilor cu dizabilităţi mintale nu va fi niciodată utilizată pentru a pedepsi copilul sau pentru a suplini lipsa de personal medical, social, educaţional sau îngrijitori din sistemul de protecţie socială; utilizarea mijloacelor de contenţionare a copiilor cu dizabilităţi mintale, în mod repetat, pe acelaşi copil, trebuie să atragă de la sine o reevaluare a intervenţiilor medicale şi psihologice aplicate cu scopul de a preveni comportamentul de tip violent; dacă strategii de pozitivare a comportamentului nu au fost aplicate până la acel moment, este timpul ca personalul să fie instruit şi responsabilizat şi medicii, asistenţii medicali, infirmierii, psihologii, asistenţii sociali, educatorii, îngrijitorii şi asistenţii maternali trebuie să fie instruiţi periodic cu privire la prevenirea contenţionării copiilor cu dizabilităţi mintale.

Mai multe imagini cu copii legaţi de paturi cu feşe în secţia de pediatrie a Spitalului Judeţean Buzău au fost difuzate, în 28 ianuarie, pe posturile centrale de televiziune, fiind vorba despre copii instituţionalizaţi, cu vârste cuprinse între 2 şi 12 ani.

Şeful Secţiei Pediatrie a Spitalului Judeţean Buzău, Carmencita Matei, şi asistentul-şef al secţiei, Mircica Găzdaru, vor fi destituite din funcţii în urma anchetei în cazul copiilor legaţi de paturi, au anunţat, marţi, reprezentanţii Consiliului Judeţean. De asemenea, asistenta medicală şi infirmiera de salon vor fi sancţionate cu reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de două luni.

Potrivit unui comunicat transmis marţi de Consiliul Judeţean Buzău, instituţie în subordinea căreia se află spitalul, măsurile şi sancţiunile au fost propuse de Comisia de disciplină constituită în acest caz şi au fost aprobate de către managerul unităţii medicale.

Directorul medical al Spitalului Judeţean Buzău, Victor Ioniţă, a demisionat din funcţie, miercuri, pe motiv că sancţiunile dispuse împotriva cadrelor medicale de la Secţia Pediatrie, în cazul copiilor legaţi de paturi, sunt "prea dure".

În opinia acestuia, cazul copiilor legaţi de paturi a provocat "doar un prejudiciu de imagine", iar măsura destituirii şefului Secţiei Pediatrie, Carmencita Matei, este prea dură, mai ales că practica contenţionării este utilizată în toate spitalele din ţară şi din Europa.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor din România spuneau că în toate spitalele din Uniunea Europeană contenţia este acceptată în cazul pacienţilor cu tulburări psihice ce le pun în pericol integritatea fizică sau viaţa prin autoagresiune sau accidente, însă cu respectarea unei anumite proceduri.

Dosarul penal în cazul copiilor legaţi de paturi la Spitalul Judeţean Buzău a fost preluat de procurorii Parchetului Judecătoriei Buzău, care fac cercetări pentru rele tratamente aplicate minorului, purtare abuzivă şi punerea în primejdie a unei persoane aflate în neputinţa de a se îngriji.