Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoSindicaliştii din îmbunătăţiri funciare au anunţat că anulează protestele programate, după ce au semnat, luni, un protocol cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), privind elaborarea unor acte normative pentru finanţarea activităţii ANIF, în maximum zece zile.
Preşedintele Uniunii Sindicatelor din Îmbunătăţiri Funciare, Vasilica Blebea, a declarat, luni pentru MEDIAFAX că doi secretari de stat de la MADR şi lideri sindicali au semnat un protocol care stabileşte un calendar pentru elaborarea a două acte normative privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) şi bugetul pe 2011.
Potrivit liderului sindical, reprezentanţii MADR au promis că în şedinţa Executivului de miercuri vor discuta bugetul alocat acestui sector în 2011, iar în zece zile vor crea cadrul legal pentru refinanţarea ANIF.
Aproximativ 100 de sindicalişti de la Uniunea Sindicatelor din Îmbunătăţiri Funciare, membră a CNS "Cartel Alfa", au pichetat, luni, sediul Ministerului Agriculturii. Protestul fusese anunţat vineri de sindicalişti, care ameninţau că vor picheta zilnic sediul MADR.
Sindicaliştii au protestat faţă de blocarea totală a finanţării activităţii ANIF RA, prin Legea 281/2010 care abrogă Normele metodologice privind alocarea şi acordarea subvenţiei de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii de îmbunătăţiri funciare, dar şi faţă de alocarea prin Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 doar a 35 la sută din suma solicitată de ANIF în vederea funcţionării.
"Restructurat ca o condiţie a unui împrumut de 80 milioane de dolari, acordat României de Banca Mondială, aflat în monitorizarea FMI şi constrâns de politica agricolă comunitară, sectorul de îmbunătăţiri funciare simte cuţitul ghilotinei", susţineau reprezentanţii organizaţiei sindicale.
Sindicaliştii precizau că România a fost afectată în ultimii ani de transformări climaterice ce au avut ca efect fenomene periculoase generatoare de dezastre, precum inundaţii, alunecări de teren, ruperi de diguri la Dunăre şi pe râuri interioare, eroziuni puternice ale solului sau secetă. şi că pe plan mondial se anunţă criză alimentară.
În acest context, sindicaliştii întrebau cine îşi asumă responsabilitatea pentru retragerea personalului de pe cei 2.199 de kilometri de diguri, din care 1.100 kilometri la Dunăre, pentru abandonarea lucrărilor din Balta Ialomiţei şi din Insula Mare a Brăilei, a celor 114 baraje pentru atenuarea viiturilor şi a celor 183 cantoane de apărare, precum şi a celor 3.860 de staţii de pompare de irigaţii şi de desecări.
