Serviciile acordate consumatorilor de droguri vor trece la ministerele Sănătaţii şi Muncii -proiect

Ministerul Administraţiei şi Internelor a supus dezbaterii publice, până în 24 aprilie, proiectul de ordonanţă de Guvern privind unele măsuri în domeniul luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, Inspectoratul General al Poliţiei Române poate prelua competenţele Agenţiei Naţionale Antidrog referitoare la prevenirea consumului şi traficului ilicit de droguri, reducerea cererii şi ofertei de droguri precum şi cele de reprezentare a României în relaţiile cu organismele şi instituţiile internaţionale cu competenţe în domeniu, însă furnizarea de servicii medicale, psihologice şi de reintegrare socială a consumatorilor de droguri "exced competenţelor ce pot fi conferite unei autorităţi poliţieneşti". Astfel, aceste atribuţii ale Agenţiei Naţionale Antidrog în domeniu vor fi preluate de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, potrivit proiectului.

Înfiinţarea centrelor de evaluare şi consiliere antidrog în cadrul Ministerului Sănătăţii se va realiza prin reorganizarea centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog constituite în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.

Iniţiatorii proiectului arată că reorganizarea acestor centre este impusă de natura serviciilor oferite consumatorilor de droguri, precum serviciile medicale, psihologice şi sociale.

"În scopul furnizării unor servicii de calitate în sistem integrat, centrele de evaluare şi consiliere antidrog vor fi încadrate cu personal specializat în domeniile: medical, psihologic, asistenţă socială şi educaţie – învăţământ, prin preluarea posturilor finanţate de la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Având în vedere prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, posturile ocupate de funcţionari publici cu statut special – poliţişti vor rămâne la Ministerul Administraţiei şi Internelor", se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Stabilirea programului psihologic şi social individualizat se va face de către centrul de evaluare şi consiliere antidrog din cadrul Ministerului Sănătăţii, pe baza evaluării psihologice şi sociale şi în concordanţă cu rezultatele examinării medicale solicitate unei unităţi medicale.

De asemenea, programele psihologice, sociale şi terapeutice se vor elabora de Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, după caz, şi se vor putea derula în centre autorizate sau acreditate în acest sens, cu regim deschis sau închis, publice, private sau mixte.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede ca cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării consumatorului şi de derularea programelor psihologice şi sociale sunt suportate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi, în funcţie de posibilităţile materiale, de către persoana în cauză, de familie sau de un organism privat.

Cheltuielile ocazionate de aplicarea programului terapeutic individualizat pentru persoanele asigurate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt suportate de casele de asigurări de sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru afecţiunile ce decurg din consumul de droguri şi prin programele de sănătate şi profilaxie ale Ministerului Sănătăţii.

"În funcţie de posibilităţile materiale, persoana în cauză, familia acesteia sau organisme private pot suporta parţial sau integral contravaloarea serviciilor de evaluare şi cheltuielile ocazionate de participarea la programe psihologice şi sociale, la tarifele şi în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, cu avizul ministrului finanţelor publice", se precizează în proiectul legislativ.

Sumele încasate de centrele de evaluare şi consiliere antidrog reprezintă venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, cu titlu permanent, şi se utilizează pentru finanţarea programelor de prevenire a traficului şi consumului ilicit de droguri. Sumele neutilizate la sfârşitul anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi ministrul Sănătăţii vor stabili, prin ordin comun, măsurile medicale şi educative sau programele care vor fi aplicate consumatorilor de droguri în penitenciare, potrivit proiectului.

Asigurarea logistică se va realiza prin transferarea patrimoniului fostelor centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog de la MAI la Ministerul Sănătăţii, în condiţiile prevăzute de cadrul legal specific aplicabil fiecărui element al patrimoniului.

De asemenea, pentru preluarea de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a competenţelor Agenţiei Naţionale Antidrog în domeniul furnizării de servicii medicale, psihologice şi de reintegrare socială a consumatorilor de droguri, se impune modificarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Modificarea acestor texte de lege va clarifica atât aspectele referitoare la competenţe cât şi cele privind sursele financiare necesare îndeplinirii în bune condiţii a activităţilor specifice de furnizare de servicii medicale, psihologice şi de reintegrare socială a consumatorilor de droguri.

Preluarea competenţelor în domeniu de către Ministerul Sănătăţii şi organizarea la nivelul acestuia a centrelor de evaluare şi consiliere antidrog determină şi conferirea competenţei de a ţine evidenţa centralizată a consumatorilor incluşi în circuitul terapeutic.

MAI menţionează că IGPR nu poate prelua de la Agenţia Naţională Antidrog evidenţa centralizată a consumatorilor incluşi în circuitul terapeutic, întrucât acest aspect contravine cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii tratamentului medical. În realizarea atribuţiilor specifice (în special cele referitoare la întocmirea rapoartelor către organisme naţionale şi internaţionale cu privire la evoluţia şi nivelul traficului şi consumului de droguri în România) IGPR va fi beneficiarul datelor statistice ale acestei evidenţe.

Totodată, în scopul implementării unui sistem integrat de luptă împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri care să reunească serviciile de prevenire oferite de Poliţia Română, cele de asistenţă medicală şi psihologică oferite de Ministerul Sănătăţii şi cele de asistenţă socială oferite de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi pentru eficientizarea activităţii tuturor instituţiilor implicate în aplicarea Strategiei naţionale antidrog, iniţiatorii proiectului menţionează că se impune crearea unui organism colectiv de coordonare, Consiliului interministerial pentru prevenirea traficului şi consumului ilicit de droguri.

"Acest consiliu va fi organizat ca organism consultativ, fără personalitate juridică, constituit din reprezentanţi ai ministerelor şi celorlalte instituţii publice implicate în lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri. Principalele atribuţii ale Consiliului interministerial pentru prevenirea traficului şi consumului ilicit de droguri vor consta în elaborarea Strategiei naţionale antidrog, coordonarea instituţiilor, organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale implicate în activităţile specifice acestui domeniu, monitorizarea activităţilor din circuitul integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri, aplicarea mecanismelor controlului drogurilor şi respectarea obligaţiilor ce revin României din convenţiile internaţionale în domeniul prevenirii traficului şi consumului ilicit de droguri", se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În urma reorganizării MAI, Agenţia Naţională Antidrog a trecut la mijlocul lunii trecute din subordinea MAI la IGPR.

Mai multe organizaţii nonguvernamentale avertizau, în urmă cu o lună, că trecerea Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) va crea mai multe probleme care vor duce la blocarea tratamentelor substitutive şi la o explozie de HIV/SIDA şi infracţionalitate.