Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoClostridium Difficile, o bacterie mortală, rezistentă la antibioticele obişnuite, este noul germene apărut în spitale şi în afara lor. Microbul s-a extins alarmant şi în România, inclusiv în Suceava, determinând autorităţile sanitare să ia măsuri urgente, de limitare a infecţiei în rândul populaţiei şi a bolnavilor internaţi. În ultimii trei ani, de când a fost descoperit pentru prima dată în ţară, ca urmare a efectuării de teste specifice şi pe plan naţional, Clostridium Difficile a afectat mii de români (1.237 de cazuri numai în 2013, la o estimare preliminară, făcută în doar câteva spitale din ţară). În judeţ, statisticile oficiale indică 47 de persoane infectate cu acest microb în 2013 şi 23 în 2014, până în luna iunie.
Potrivit specialiştilor, Clostridium Difficile este o bacterie care a apărut şi a devenit rezistentă din cauza utilizăriiîn exces a antibioticelor de către populaţie. În spitale, germenele s-a răspândit şi din cauza politicii proaste de raportare a cazurilor, care a făcut ca acest fenomen să fie total scăpat de sub control. După mai multe încercări de a limita măcar infecţiile din spitale, Ministerul Sănătăţii a dispus, din această săptămână, o nouă serie de măsuri preventive în toate unitățile medicale.
Termen de 24 de ore pentru anunţarea la DSP a cazurilor suspecte
Astfel, în speranţa că situația se va îmbunătăți, spitalele sunt obligate ca începând cu data de 25 iunie să raporteze toate cazurile suspecte de infecţie cu Clostridium Difficile pe care le au. Directorul adjunct medical al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a informat ieri că unităţile medicale trebuie să anunţe aceste cazuri în termen de 24 de ore, urmând ca după confirmarea sau infirmarea infecţiei cu Clostridium Difficile, prin teste specifice de laborator, să se facă o clasificare a cazurilor şi să se înainteze situaţia la DSP. La rândul ei, această instituţie are obligaţia de a transmite statisticile la forul superior, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), cu scopul de a estima rata de răspândire a bacteriei la nivel naţional, astfel încât să se poată implementa un plan de limitare a focarelor din spitale şi să se poată lua măsuri nespecifice, de profilaxie, pentru cazurile comunitare, adică pentru cele apărute în afara unităţilor medicale. Până una alta, toate spitalele din ţară şi din judeţ au primit un ghid de diagnostic, tratament şi prevenire a infecţiilor determinate de Clostridium Difficile pe care trebuie să-l pună în practică.
Un microb care provoacă decesul la peste zece persoane infectate dintr-o sută
Infecţiile cu Clostridium Difficile - un bacil Gram pozitiv anaerob - provoacă probleme digestive grave, greu tratabile, care pun în pericol viaţa pacienţilor. Potrivit statisticilor, decesul apare la peste zece persoane infectate dintr-o sută. Rapoartele arată că între 3 şi 5% dintre oameni sunt purtători sănătoşi de Clostridium Difficile, bacterie care este prezentă în colon. La populaţia adultă, microbul este întâlnit în proporţie de 15%, în timp cela copiii sub vârsta de 2 ani rata depăşeşte 50-60%. Bacteriadetermină apariţia unor enterocolite după consumul pe termen lung a antibioticelor cu spectru larg. Transmiterea microbului este fecal-oral, iar boala evoluează grav la bătrâni. De obicei, simptomele se manifestă după patru-zece de la începerea unui tratament cu antibiotice, însă nu este exclus ca semnele să apară şi după câteva săptămâni de la oprirea tratamentului cu antibiotice.
Infecţia cu Clostridium Difficile poate fi silenţioasă, doar cu diaree şi fără febră sau crampe, dar în unele cazuri intestinul se poate perfora, situaţie care impune o intervenţie chirurgicală de urgenţă.
