Astăzi prăznuim pe Marele Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Un sfânt mult preţuit de comunităţile româneşti. Dovadă stau bisericile noastre vechi ce poartă acest hram. Sfântul Dumitru, cum i se spune în popor, este, de veacuri, ocrotitor a sute de biserici din întreaga ţară. Iar alegerea acestei zile de hram are cel puţin două explicaţii în spaţiul românesc. Una ţine de dragostea pe care creştinii ortodocşi o poartă acestui sfânt martir care s-a jertfit pe sine pentru apărarea dreptei credinţe. În anumite zone, oamenii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir ca fiind cel care a dat vinul folosit astăzi la împărtăşanie.
Sfântul Dumitru este considerat în lumea satelor ocrotitorul şi apărătorul păstorilor
Cea de-a doua explicaţie vine din tradiţia noastră populară, Sfântul Dumitru, sau Sâmedru cum îi spun din vechime românii, având un rol crucial îndeosebi în comunităţile pastorale. Astfel, Sfântul Dumitru este considerat în lumea satelor ocrotitorul şi apărătorul păstorilor. În ziua prăznuirii sale, ciobanii află cum va fi iarna şi îşi încheie socotelile legate de turme, aceasta fiind o zi a soroacelor. În credinţa populară, Sfântul Dumitru este patronul iernii pastorale, dar şi paznicul caselor şi al oamenilor, pe care-i apără de animalele sălbatice.
Iată, deci, că deloc întâmplător în numeroase dintre satele româneşti întâlnim şi astăzi biserici vechi ce poartă hramul acestui sfânt, al cărui cult are rădăcini atât de adânci în tradiţia românească. Este şi cazul unor biserici de lemn seculare, întâlnite mai ales în zona de munte şi deal, acolo unde păstoritul a fost şi rămâne şi astăzi o ocupaţie de bază.
Biserica românilor ardeleni de la Adâncata
La Adâncata se află o biserică de lemn ce poartă hramul "Sfântul Dumitru", construită, potrivit tradiţiei, la sfârşit de secol XVIII. Hramul bisericii, încă de la ridicarea sa, s-a prăznuit pe 26 octombrie, de ziua Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
Sfântul Dumitru, ocrotitorul de la Botoşana
O altă biserică de lemn închinată Sfântului Dumitru este cea de la Botoşana, străveche aşezare bucovineană, aflată în apropiere de Gura Humorului. Lăcaşul a fost ridicat la 1810, de un meşter câmpulungean, Grigore Ulian. Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Dumitru" de la Botoşana păstrează în inventar icoane şi obiecte de mobilier bisericesc ce datează chiar din perioada construirii sale. O seamă de alte obiecte vechi ce au aparţinut acestui lăcaş se află în prezent în patrimoniul Muzeului Mănăstirii Putna.
Hram şi la Horodnic de Sus
În mijlocul cimitirului de la Horodnic de Sus, o aşezare aflată în vecinătatea Rădăuţilor Sucevei, într-o latură a bisericii mari, de zid, stă de aproape două veacuri şi jumătate, rezemat pe tălpile zdravene de stejar, un lăcaş de rugăciune făurit din lemn. O bisericuţă cu cerdac, având hramul Sfântului Dumitru, care păstrează un interior extrem de valoros.
(Sursa: Ziarul Lumina)