Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
„Cum intrăm noi Românii Bucovineni în anul 1892?”
„Cum intrăm noi Românii Bucovineni în anul 1892? Cu aceeaşi nesiguranţă pentru viitor cu care am intrat şi în anul de abie expirat. Răspunsul e scurt, dar destul de lămurit pentru cei ce cunosc raporturile noastre şi vor să ne înţeleagă. Am trece preste cadrul unui simplu articol de diar, dacă ar trebui să înregistrăm tot ceea-ce s’a întâmplat, numai dela apariţiunea diarului nostru încoace, în desavantagiul Românilor din Bucovina şi am căde în păcatul de a spune un neadevăr, dacă am afirma că aşa cum stau astădi lucrurile la noi, există multe prospecte pentru îmbunătăţirea soartei poporului nostru. Nimeni nu poate acusa, fie pe representanţii legali ai poporului, fie pe fruntaşii şi conducătorii lui naturali, că nu şi-ar fi împlinit misiunea cu scumpătate şi nu ar fi lucrat fiecare în sfera sa de activitate pentru interesele românismului din Bucovina”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul II, nr. 1, Cernăuţi, Mercuri 1/13 Ianuarie 1892.
„Modernizarea negoţului şi a meşteşugurilor în judeţul Câmpulung”
„Primele începuturi au fost făcute la Şaru Dornei şi la Vatra Dornei. În prima comună, un centru de creştere al vitelor, cu sprijinul material al rezidenţei ţinutului nostru, numit Cooperativa Ţinutului Suceava, a luat fiinţă. Acesta se va ocupa de producerea de brânzeturi şi desfacerea acestora pe pieţele marilor oraşe. Capitalul social a fost constituit de către Ţinutul Suceava cu 100.000 de lei şi de către săteni cu 63.000 de lei.
La Vatra Dornei a fost întemeiată, din îndemnul şi cu sprijinul domnului Rezident Regal, o şcoală practică de ţesătorie, în atelierele căreia tinerele fete de ţărani vor învăţa meşteşugul confecţionării covoarelor şi artei clasice româneşti. Sunt începuturi de nădejdi noi, aducătoare de întărire sufletească, tuturor cela cari s’au străduit şi până acum, cu toată nepricinicia împrejurărilor, să aducă în patrimoniul românesc negoţul şi meşteşugurile”.
„Suceava”, Anul I, nr. 3, 4 Ianuarie 1939.
