Mihai Haivas: „Restituiri în patru rânduri”

Distinsul matematician şi epigramist ieşean Mihai Haivas a publicat în acest an un prim volum al cercetărilor sale istorico-literare referitoare la epigramă,

intitulat „Restituiri în patru rânduri” (o selecţie comentată a concursurilor revistei „Epigrama”, serie veche 1938-1943, al cărei fondator a fost Virgiliu M. Slăvescu).

„Reevaluarea critică a uneia dintre rubricile de mare impact şi interes” ale revistei „Epigrama”

Spun un prim volum pentru că autorul ne promite deja că în 2012 ne va oferi continuarea cercetărilor sale într-o altă carte, care va cuprinde ultimele 15 concursuri ale revistei „Epigrama”, din anii de război 1942-1943.

Suportul solid al acestei prime părţi, care a fost deja bine apreciată (volumul a fost premiat la două festivaluri de umor), ne îndreptăţeşte să aşteptăm continuarea. Cartea, aşa cum scrie George Corbu într-o „Prefaţă”, are ca substanţă „reevaluarea critică a uneia dintre rubricile de mare impact şi interes ale publicaţiei amintite, preluată şi de actuala serie a revistei”, autorul „procedând la transcrierea catrenelor câştigătoare” ale primelor 20 de concursuri ale revistei şi la o „reselecţie” a epigramelor „reţinute de redacţie, cu omiterea celor care, în viziunea selecţionerului de astăzi - amendând, motivat, juriul de ieri - nu mai corespund din punct de vedere estetic şi nu neapărat din cel al evoluţiei genului”.

Epigrame „reselectate”, însoţite de comentarii consistente şi pertinente

Într-un „Cuvânt al autorului”, pe care-l începe cu cuvintele lui Tudor Muşatescu („viitorul te trage de mână şi trecutul de mânecă”), Mihai Haivas ne spune că lucrarea sa „îşi propune să readucă cititorului de astăzi creaţii şi nume de epigramişti iluştri din primele decenii ale secolului trecut, nume de care mulţi (poate), din generaţia tânără, nici nu au auzit”.

Epigramelor „reselectate”, însoţite de comentarii consistente şi pertinente, Mihai Haivas le adaugă, răspunzând temelor propuse, propriile sale catrene, peste 50, însumând astfel în această culegere cca. 600 de epigrame.

Cartea este ilustrată cu fotografii, caricaturi şi „desene nostime de decor” extrase din revista „Epigrama”.

O carte pentru care autorul „merită atât laudele breslei, cât şi ale iubitorilor de spirit”

Iată doar două din epigramele propuse de Mihai Haivas: „Ce-i epigrama spun acum, / Când bine i-am aflat statutul: / E-o picătură de parfum / Ce poate declanşa...strănutul” ; „Amorul e un şubred gaj: / Începe în concubinaj, / Continuă prin mariaj / Şi se termină c-un partaj”.

În comentariile finale autorul accentuează „rolul deosebit pe care l-a avut Virgiliu Slăvescu în propăşirea epigramei româneşti”, mulţumindu-i printr-un catren: „Poante-i, nepunând sigiliu / Şi dând premiu, lei cinci sute, / A putut astfel, Virgiliu, / Epigrama s-o ajute!”.

Prin acest volum, aşa cum subliniază George Corbu, „cercetătorul face un serviciu eminent genului, prin considerarea unei publicaţii-unicat în spaţiul cultural naţional, în Europa şi nu numai”. O carte pentru care, încheie el, „confratele Mihai Haivas merită atât laudele breslei, cât şi ale iubitorilor de spirit”.