Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Împlinirea unui an de la confirmarea primului caz de Covid-19 în România, în 26 februarie 2020, ne face să privim retrospectiv evenimentele și să analizăm accidentul epidemiologic de la Suceava, din martie 2020, atât în context național, cât și internațional. Din această perspectivă, nu putem să nu remarcăm dubla măsură pe care Ministerul Sănătății și Guvernul au aplicat-o la două situații similare - infectarea a mai puțin de 6% a personalului din Spitalul de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, “Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București, și de la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.
Istoria pandemiei de Covid-19 consemnează că în noiembrie 2019 medicii din provincia Wuhan din China s-au confruntat cu cazuri „foarte ciudate” de pneumonie. La sfârșitul lunii decembrie 2019, China a anunțat oficial 27 de cazuri de pneumonie cu origine necunoscută. Pe 9 ianuarie 2020, OMS face primul anunț despre detectarea unui nou coronavirus, în Wuhan. În Europa primele trei cazuri au fost identificate în Franța, în 24 ianuarie. Pe 30 ianuarie OMS a declarat epidemia de coronavirus drept urgență de sănătate publică internațională. Pe 31 ianuarie a fost confirmat primul caz în Italia și la 1 februarie, primul caz în Spania.
În Suceava, prima suspiciune de infectare cu noul coronavirus a fost în 7 februarie, la o profesoară care s-a întors din China pe 1 februarie. Testarea RT-PCR efectuată de laboratorul de specialitate din Iași a infirmat infectarea.
Pe 21 februarie a fost descoperit primul focar de epidemie european, în Lombardia, Italia, și a fost anunțat și primul deces din această țară.
În România primul caz confirmat de coronavirus a fost anunțat la 26 februarie 2020, în județul Gorj, la un tânăr care intrase în contact cu un italian diagnosticat cu această boală. În următoarele 12 zile în țară au fost confirmate câte 1-2 cazuri zilnic.
În Suceava, primul caz a fost confirmat în 3 martie 2020, la un bărbat din Mălini care a revenit de la un tratament din Italia. La acea dată, Italia înregistra 2.036 de cazuri și 52 de decese.
Pe 4 martie, OMS avertiza că sănătatea personalului sanitar este în pericol, din cauza crizei de echipamente de protecție. Pe plan mondial numărul de cazuri depășise deja 92.000 și se înregistraseră 3.100 de decese; 77 de ţări şi teritorii erau afectate de epidemia de Covid-19.
În România, autoritățile administrative și medicale de la nivel central declarau că nu sunt motive de îngrijorare. În plan politic, alegerile anticipate erau principala preocupare.
Primul focar la un spital din România: Spitalul „Gerota”, al Ministerului de Interne
În data de 9 martie, s-a înregistrat primul focar la o unitate medicală din România. La Spitalul de Urgență al Ministerului de Interne “Prof. Dr. Dimitrie Gerota” au fost confirmate 22 de cazuri de infectare în rândul personalului,din circa 380 de angajați, ceea ce înseamnă 5,7%. Sursa de infectare -fostul şef adjunct al Poliţiei Capitalei, care nu le-a spus medicilor, când s-a internat cu simptome de Covid, că a fost în străinătate, însă a fost depistat pozitiv la testare. Pozitiv a fost și fiul fostului polițist, ofițer SRI. Pe 10 martie, spitalul Gerota a intrat în carantină, cu personalul blocat în interior.
Până la data de 18 martie 2020 în România au fost confirmate 261 de cazuri de infecție cu noul coronavirus și nici un deces. Dintre cazurile confirmate, 127 au fost înregistrate la persoane care au revenit din străinătate. Cea mai frecventă țară de proveniență era Italia, cu o pondere de 66% din cazuri, urmată de Franța, Germania și Spania cu aproximativ 5% și Marea Britanie și Austria cu 4%. Jumătate din totalul de 261 de cazuri confirmate au fost înregistrate ca urmare a contactului apropiat cu persoane infectate sosite în România sau cu contacții acestora (130 persoane, respectiv 49,8% din totalul cazurilor confirmate).
În Italia, la data de 18 martie erau 31.506 cazuri și 2.503 morți. În Suceava erau confirmate 9 cazuri. Toți cei 9 pacienți au fost transferați de la spitalul din Suceava la Spitalul de Boli Infecțioase Iași, conform protocolului de atunci.
Pe 21 martie numărul cazurilor de îmbolnăvire confirmate din județul Suceava a ajuns la 19, iar două zile mai târziu, pe 23 martie, 52 de cadre medicale au fost confirmate cu noul coronavirus și doi pacienți cu Covid-19 au murit: o femeie și un bărbat, internați în 21 martie. Femeia fără istoric de călătorie, fără contact cu persoană confirmată pozitiv, bărbatul - fără istoric de călătorie, dar cu posibil contact, au murit după doar două zile, timp prea scurt ca să se fi contaminat în spital la această internare.
Până în seara zilei de 23 martie, numărul angajaților din spital care prezentau simptome de boală, confirmate de certificate medicale, era de 89 de persoane, adică 5,9% din totalul celor 1.500 de angajați, cu 0,2% mai mult față de procentul înregistrat la „Gerota”
Modelul de bune practici la „Gerota” a fost „management defectuos” la Suceava
După modelul aplicat la Spitalul „Gerota” al Ministerului de Interne, toți angajații au fost solicitați de conducere să vină la spital, în vederea carantinării lor pentru limitarea răspândirii virusului în comunitate. De la acest moment lucrurile au scăpat de sub control. Dacă la „Gerota” măsura a fost considerată optimă, la Suceava a fost catalogată drept „management defectuos”, în forma cea mai blândă de exprimare. Cu un procent asemănător de angajați infectați cu cel de la Spitalul „Gerota”, spitalul din Suceava a devenit oaia neagră a sistemului sanitar din România, iar președintele Klaus Iohannis i-a retras decorația ”Meritul sanitar” în grad de Cavaler, conferită în anul precedent.
Titlurile din presa locală, centrală și internațională despre spitalul din Suceava duceau către o atmosferă apocaliptică: <“Faceți ceva, că ne omoară aici cu zile. Ne omoară!” - asistentă internată în spital a mărturisit telefonic coșmarul care se ascunde în spatele porților păzite ale celei mai mari unități medicale din județ> -Monitorul de Suceava; <Spitalul din centrul crizei Covid-19 din România, „Lombardia României”>- Euronews; „Între spitalul din Suceava și DSP dispar morți de Covid-19 din raportările oficiale” – Radio Europa Liberă România; <Suceava, „Lombardia României”> – Republica; <Mărturie din spitalul groazei din Suceava: ”Se aud telefoanele sunând din sacii negri cu care sunt cărați morții”> – g4media; <Dezvăluiri șocante despre „spitalul morții” din Suceava: „Unii medici au refuzat…”> – Evenimentul Zilei; <Apocalipsa de la Suceava: 30 de morți la „spitalul groazei”>- Ziariștii; <Spitalul-dezastru din Suceava: „Se aud telefoanele sunând din sacii negri în care sunt căraţi morţii“> – Adevărul.
Despre situația de la „Gerota”, despre fostul adjunct al Poliției Capitalei și fiul lui, ofițer SRI, nu mai vorbea nimeni. Toată atenția s-a concentrat pe Suceava. La „Gerota”, pe 1 aprilie carantina a fost ridicată și în spital s-au reluat consultațiile. Fostul polițist a fost trimis în judecată sub acuzația de zădărnicire a combaterii bolilor, însă pe 22 iulie 2020 Parchetul General a clasat dosarul penal deschis pe numele său
În perioada 1.02-23.03.2020 Suceava a trimis la Iași probe pentru circa 600 de teste RT PCR
Revenind la începutul pandemiei, până în data de 23 martie, pe teritoriul României erau confirmate 576 de cazuri de persoane infectate cu coronavirus. În Italia, de unde reveneau acasă tot mai mulți suceveni, erau 53.578 de cazuri și 4.827 de decese.
În toată lumea, sistemul sanitar se confrunta cu criză de echipamente de protecție, materiale sanitare și substanțe biocide, pe de o parte, și cu numărul redus de centre de testare RT-PCR, pe de altă parte. Tănase Stamule, consilierul premierului de la acea vreme, Ludovic Orban, declara public că nu sunt suficiente combinezoane și că cele mai multe cadre din spitale nu dispun de ochelari şi măşti. „Există producători români care spun că vor începe în două săptămâni producţia lor, cu condiţia să găsească materia primă. Pentru aceste măşti se dă azi o luptă globală pentru achiziţie, iar de la 2-3 euro/bucata preţurile au crescut şi la 5-6 euro. Din informaţiile mele, mai multe milioane de astfel de măşti sunt pe drum spre România", declara atunci Tănase Stamule.
De asemenea, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din România, secretarul de stat Raed Arafat, afirma în data de 20 martie 2020 că „problema echipamentelor este una mondială; majoritatea se fabrică în China, care le reține deoarece se confruntă cu un număr mare de cazuri”.
Potrivit consilierului Tănase Stamule, la începutul crizei România avea doar 19 aparate RT-PCR funcţionale şi se puteau face 600-700 de teste pe zi.
La Suceava, conform datelor care ne-au fost furnizate oficial de DSP, la solicitarea noastră, în perioada 1 februarie-23 martie 2020 au fost efectuate circa 600 de teste, cu precizarea că în luna februarie au fost efectuate doar 5 teste. În perioada menționată s-au testat întâi cazurile suspecte internate în spital, apoi contacții primului caz apărut în data de 3 martie 2020 - aproximativ 50-60 de teste pe parcursul a trei zile, după care a urmat testarea persoanelor aflate în carantină instituționalizată, conform metodologiei de la acea vreme – peste 150 de teste. Restul testelor au fost efectuate în contextul focarului de la Spitalul de Urgență Suceava, a precizat DSP. Toate probele recoltate erau trimise spre prelucrare la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași. DSP mai spune că în februarie-martie 2020, în județ mai recolta probe pentru testarea Covid doar Spitalul Județean Suceava. Centrul de testare de la Iași, unde ajungeau probele de la Suceava, avea o capacitate maximă de 50 de teste prelucrate pe zi, până în aprilie 2020, astfel că timpul de așteptare a rezultatului era de la 1-2 zile până la 7-8 zile.
După ce 5,9% dintre angajații Spitalului Județean de Urgență Suceava au fost confirmați infectați cu SARS-CoV-2, în data de 24 martie o echipă a Ministerului Sănătății a venit aici și după prima zi de verificare a decis închiderea celei mai mari unități spitalicești din județ pentru 48 de ore pentru dezinfecție și transformarea în spital Covid. Tot atunci a început transferarea celor 124 de pacienți care erau internați în spital: cei confirmați pozitiv au fost repartizați la secția de Boli Infecțioase, unde din 248 de paturi erau ocupate 108; pacienții confirmați negativ la Covid 19 care nu erau urgențe au fost externați, cu continuarea tratamentului izolați la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie; pacienții confirmați negativ care erau urgențe medicale și aveau nevoie de tratament într-un spital au fost transferați în alte unități medicale.
Din cei 233 de medici ai unității sanitare, 34 erau confirmați cu Covid-19 și au fost internați la Boli Infecțioase. Erau, de asemenea, infectați și internați 49 de asistenți medicali și infirmieri.
„Cazul zero”?
În 24 martie s-a înregistrat decesul unei paciente despre care s-a afirmat că ar fi fost „pacientul zero”, care ar fi adus coronavirusul în spitalul din Suceava. Este vorba despre o femeie de afaceri din Sucevița, în vârstă de 64 de ani și cu multiple comorbidități, care a fost plecată în vacanță în Mauritius, Seychelles și Dubai în perioada 13 – 29 februarie 2020. După întoarcerea în țară femeia s-a simțit rău și a venit la spital, în data de 10 martie. Având în vedere istoricul de călătorie, i s-au recoltat probe pentru testul Covid-19, efectuat la Iași, iar rezultatul a fost negativ. Pe baza acestuia și având în vedere bolile de care suferea, pacienta a fost internată în mai multe secții din spital. La 11 zile de la internare i s-a mai făcut un test Covid, iar de data aceasta rezultatul a fost pozitiv. Cu ceea ce se știe astăzi despre SARS-CoV-2, că are o perioadă de incubație de 2-14 zile, putem aprecia că cel mai probabil s-a infectat în spital, fie de la un alt pacient, fie de la personalul medical sau de îngrijire, având în vedere că nici o altă persoană din familia ei nu a avut boala. Femeia a murit pe 24 martie și a fost al 12-lea deces din cauza coronavirusului înregistrat în România. În perioada 23-25 martie, opt suceveni infectați cu SARS-CoV-2 au murit. Dintre aceștia, doar femeia din Sucevița se încadra în definiția de caz pentru testarea Covid, iar rezultatul ei a fost negativ la internare.
Spital Covid și carantină o lună și jumătate
Din 25 martie 2020 Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a devenit spital Covid. Niciunul dintre responsabilii din minister nu s-a întrebat dacă existau resursele umane și materiale pentru această încadrare.
Cea mai mare unitate sanitară din județ și singura din municipiul Suceava a devenit, astfel, indisponibilă pentru bolnavii cronici și pentru cei cu alte afecțiuni decât Covid-19, care au fost nevoiți să meargă la Rădăuți sau Fălticeni sau la spitale din alte județe, dacă erau primiți.
Persoanele confirmate infectate cu SARS-CoV-2 erau obligate, la acea vreme, să se interneze în spital, indiferent dacă aveau sau nu simptome de boală. Așa au ajuns să stea într-un fel de domiciliu forțat la spital, cel puțin două săptămâni, oameni care erau infectați, dar fără absolut nici un fel de simptome. Cu o mare parte dintre angajați infectați sau în carantină la domiciliu pentru că au fost în contact cu persoane pozitive, cu alții refugiați de frică în siguranța propriilor cămine, impactul pentru spitalul din Suceava a fost extrem de puternic. Puținii salariați care au fost necontenit la muncă în acele zile și nu și-au trădat menirea trebuiau să facă față unui număr foarte mare de pacienți panicați, infectați cu un virus nou, despre care nu se cunoșteau multe lucruri și pentru care nu exista leac. În timp ce colegi de-ai lor urmăreau la televizor sau pe rețelele de socializare convulsiile spitalului, acei puțini medici, asistente, infirmiere, îngrijitoare și brancardieri – circa 10% din numărul total de angajați – și-au făcut datoria cu devotament, alături de voluntarii care au venit alături de ei.
După lovitura dată spitalului, prin transformarea în unitate medicală Covid și prin linșajul mediatic la care a fost supus, în 30 martie a venit și „bonusul”: Guvernul a impus carantina pentru municipiul Suceava, cu 116.000 de locuitori, și opt comune limitrofe, care au împreună 60.768 de locuitori. Aproape 180.000 de oameni au fost în carantină până pe 13 mai 2020, blocați în case și cu restricții severe de circulație. La data de 30 martie, în județul Suceava erau 593 de cazuri confirmate pozitiv și 37 de decese; 115 cadre medicale din Spitalul Suceava erau în concediu medical diagnosticate cu afecțiuni respiratorii și 390 erau în carantină. Cazurile pozitive raportate la populația județului Suceava însemnau 0,07%- 0,09% (în funcție de locuitorii cu domiciliul sau cu rezidența în județul Suceava). Dacă toate cazurile de infectare ar fi fost doar în municipiul Suceava, procentul celor infectați era, la 30 martie, de 0,47. De la primul caz de Covid-19 diagnosticat până astăzi, numărul celor confirmați cu coronavirus în județ a depășit 20.600, dintre care peste 1.000 au murit.
