Petru IOSIPESCU

DNA le-a rărit rândurile parlamentarilor. Unii sunt în arest la domiciliu. Alţii se află în arest preventiv. Unii au interdicţie de intrare în Bucureşti, fiind sub control judiciar. În sfârşit, sunt unii, cum este şi cazul lui Mihai Răzvan Ungureanu, care au trecut în alt domeniu.

Majoritatea guvernamentală, oficială, se cunoaşte. Este compusă din PSD, PLR, PC, UNPR şi Minorităţi. Mai nou, PLR şi PC au fuzionat. Majoritatea prezidenţială este formată din PNL, UDMR, PMP, Minorităţi şi UNPR. Cel puţin două entităţi politice fac parte şi din una şi din alta. Joacă la două capete, în funcţie de interese.

Mă întrebam dacă nu cumva tărăboiul pe care l-a făcut generalul izmenar Gabriel Oprea nu a fost altceva decât o diversiune. O diversiune în favoarea PSD. Acum, după cele întâmplate, putem gândi la rece.

Zice generalul Oprea, vicepremier şi, apoi, premier interimar, că el şi UNPR iubesc PSD, respectă angajamentele luate în coaliţia de guvernare, dar va vota pentru MRU în fruntea SIE, din dragoste pentru ”interesul naţional”. Aşa cum a zis-o atunci, părea o tâmpenie. Cum să consideri că persoana lui Mihai Răzvan Ungureanu sau a oricui reprezintă interesul naţional, iar Guvernul ţării, oricare ar fi el, nu reprezintă interesul naţional sau este pe planul doi sau trei?! O curată tâmpenie! Adică cum, un ministru “ţine” de “interesul naţional” mai mult decât un guvern?!

Generalul cu patru stele de plastic s-a răscocorit foarte tare exact în vremea în care punea la cale absorţia PPDD, a parlamentarilor şi “activului din teritoriu”, adică, îi suflă “noului” PNL posibilitatea de a mai obţine ceva sprijin dintr-o parte politică fie cât de slabă, dar reală în plan concret. Însă mai notaţi ceva: faţă de numirea lui Hellvig în fruntea SRI, preşedintele Klaus Iohannis n-a procedat “democratic”, adică nu a consultat partidele. Vă mai amintiţi cum îşi lingea buzele de fericire Alina Gorghiu, ca o pisică după ce s-a dedulcit la farfuria cu smântână? Răspunzând acuzei de lipsă de transparenţă democratică a preşedintelui Iohannis, a recunoscut că nici pe ea nu a consultat-o  Iohannis. Asta spune mult despre inteligenţă politică a doamnei. N-a consultat-o pe ea, asta înseamnă că, în ultimă instanţă, părerea ei nu contează. S-ar putea să-l fi consultat indirect pe Ponta şi-i cunoştea părerea. Şi, în plus, l-a consultat pe Gabriel Oprea, premierul interimar. Aşadar, Iohannis le-a dat de înţeles celor din conducerea “noului” PNL că ei nu contează. Mai mult, aceştia ar trebui să-i mulţumească lui Iohannis că are grijă de partidul “său”: plasându-l pe MRU la SIE, l-a scos din circuitul luptelor politice din “noul” PNL.

În concluzie, “noul” PNL trăieşte euforic “victoria”, uitând că nu a putut mişca Guvernul Ponta prin moţiune de cenzură (faţă de care impunerea lui Răzvan Ungureanu nu valorează doi bani), iar de altă moţiune de cenzură, pe baza acestei majorităţi de vot, nu poate fi vorba: începe vacanţa parlamentară, apoi dezmorţeala după vacanţă, apoi sărbătorile de iarnă, altă vacanţă parlamentară, urmată de alegerile locale şi apoi de cele parlamentare. Practic, s-a dus ultima şansă de răsturnare a Guvernului Ponta pe cale constituţională. Pe de altă parte, UNPR, în frunte cu generalul izmenar cu patru stele de plastic, s-a întărit şi face gargară. Păi, la un moment dat nu era vorba de fuziunea UNPR cu PSD? De ce nu s-a făcut? Aşa cum bănuiesc eu, poate că PSD s-a săturat de UDMR ca partid-balama şi a inventat o altă balama – UNPR?! O balama pe care o unge şi pe care-o dirijează cu dibăcie…