Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Pentru cei care au deschis ziarele mai târziu, o să spun că preşedintele Comisiei Judeţene de Mobilitate a Cadrelor Didactice, Mihai Vitcu, i-a făcut profesorului Mihai Vitcu un cadou deosebit. Cu ocazia Zilei Internaţionale a Mobilităţii, probabil, domnul preşedinte i-a oferit domnului profesor o soluţie care-i oferă acestuia tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă de şef fără de moarte. Asta pentru că domnul Vitcu a dat dovadă de multă mobilitate când pe vremea PSD-ului a reuşit să se învârtă de funcţiile de parlamentar, de consilier judeţean şi de şef al Inspectoratului Şcolar Suceava, iar când şi-a dat seama că PD-L-ul este noul PSD, acesta, cu mobilitatea-i recunoscută, a sărit în braţele Partidului Democrat-Liberal, care l-a luat şi l-a aşezat pe scaunul de adjunct al Inspectoratului Şcolar.
Ca să fiu mai exact, o să spun că Mihai Vitcu şi-a semnat singur prelungirea şederii la catedra pe care o are la Colegiul Agricol Fălticeni, lucru care-i permite să rămână adjunct al IŞJ, în ciuda faptului că domnia sa trebuia să iasă la pensie încă de anul trecut.
Ca să nu şi-i pună în cap pe profesorii care-s leat cu el, domnul Vitcu a fost de acord ca şi alte cadre didactice să rămână la catedră şi nu să fie trimise pe bancă în parc. Printre cei care s-au bucurat de înţelegerea lui Mihai Vitcu se numără şi Constantin Cernica, dar nu pentru că acesta ar fi un mare profesor de sport, ci pentru că este preşedintele sindicatului „Spiru Haret”, funcţie care i-a permis să se evidenţieze ca un mare apărător al dreptului conducerii Inspectoratului Şcolar de a face ce doreşte cu profesorii de rând. Chiar ar fi fost culmea ca domnul Cernica, pentru tot ce-a făcut pentru şefi şi n-a făcut pentru profesori, să fie trimis acolo unde, conform legii, îi este locul, adică la pensie.
În ceea ce priveşte faptul că pentru domnul Cernica a fost blocată o catedră de sport pentru ca acesta să poată rămâne liderul sindicatului „Spiru Haret”, rog conducerea Inspectoratului Şcolar să facă ceva pentru a-i permite unui tânăr profesor să-i ajute pe câţiva copii să crească sănătos. Oricum, fie vorba între noi, Constantin Cernica nu se va mai întoarce niciodată la catedră pentru că la vârsta sa nu mai poate da cu piciorul în minge şi nici nu se mai poate apleca pentru a le arăta elevilor „Pasul premierului”.
