Comuna Dumbrăveni, adoptată de Academia Română și de Academia de Științe a Moldovei

O comună de circa 7.000 de locuitori, situată la numai 20 de kilometri de municipiul Suceava, este adoptată de cel mai important for științific din țară, Academia Română, și de Academia de Științe din Republica Moldova. Este vorba despre comuna Dumbrăveni, care prin primarul Ioan Pavăl și secretarul Mihai Chiriac, a avut inițiativa organizării unui festival literar Mihai Eminescu, în fiecare an, la mijlocul lunii iunie. De 15 ani, academicieni de renume, precum fostul președinte al Academiei Române, Eugen Simion, biologul Maya Simionescu, pictorul Mircia Dumitrescu și academicianul Mihai Cimpoi de la Academia de Științe a Moldovei sunt prezenți la Dumbrăveni, la fel ca și alte personalități ale culturii române - Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române, Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, criticii literari Adrian Dinu Rachieru, Tudor Nedelcea și Theodor Codreanu, Cristina Popescu, directorul Romfilatelia etc. De anul trecut, atât Academia Română, cât și Academia de Științe a Moldovei au aprobat acordarea egidei lor Centrului Cultural „Academician Eugen Simion” din comuna Dumbrăveni.

La ediția din acest an a festivalului, a XV-a, care a avut loc sâmbătă, 18 iunie, au fost peste 100 de invitați care și-au lăsat amprenta asupra vieții culturale românești, din țară și din Republica Moldova.

În deschiderea manifestării, academicianul Eugen Simion, care luna trecută a împlinit venerabila vârstă de 89 de ani, a declarat că își exprimă „aceeași mirare, bucurie și admirație” față de primarul Ioan Pavăl, „care nu este numai primarul comunei Dumbrăveni, ci și al nostru, al Academiei Române”. „Tot ceea ce face aici, adică lucruri extraordinare, face sub egida Academiei Române”, a subliniat Eugen Simion. Acesta a vorbit despre locul culturii în vremuri de criză – economică, sanitară, politică, dar și morală, despre educație și școlile care dispar din mediul rural din cauza scăderii numărului de copii, arătând că, și în acest context, satul Dumbrăveni este altceva: „e un sat din splendida Bucovină, cu liceu, spital și un amfiteatru cum ne-ar plăcea să avem și la București”. „Când eram președintele Academiei Române am vrut să creăm aici în zonă un institut de cultură numit Bucovina, din rațiuni culturale și naționale. Bucovina este într-o parte a țării cu o puternică istorie a românității și adună părți care nu sunt în granițele României. N-am reușit. Încercăm să recuperăm prin acțiunile domnului primar Pavăl”, a spus Eugen Simion.

Printre lucrările prezentate la manifestarea de la Dumbrăveni au fost  Dicționarul General al Literaturii Române, o lucrare monumentală în opt volume, cu 10.100 de pagini și aproximativ 8.000 de fișe de autori din toate provinciile locuite de români, editat în 2021 sub egida Academiei, despre care a vorbit Eugen Simion, și  ”Din exil… acasă…«cu Eminescu de mână»”, o antologie de 800 de pagini de studii și articole scrise în exil despre opera eminesciană, realizată de Mihaela Albu, apărută la Editura Muzeului Literaturii Române în 2021, cu sprijinul financiar al primarului Ioan Pavăl. Volumul a fost prezentat de acad. Mihai Cimpoi.

Oaspeții au vorbit despre Dumbrăveni ca fiind un „palat al Culturii” – acad. Mihai Cimpoi și criticul Tudor Nedelcea; „cetate a culturii”- Cristina Popescu; „focar al eminescologiei pe harta națională” - Adrian Dinu Rachieru, „capitală culturală, cel puțin în privința lui Eminescu” – Mireille Rădoi.

Momentele muzicale au fost oferite de Cvartetul Transilvan, cu Gabriel Croitoru, Nicușor Silaghi, Marius Suărășan și Vasile Jucan, cvartet de stat al Filarmonicii „Transilvania”. Cei patru muzicieni au interpretat piese de  Wolfgang Amadeus Mozart, „Balada” lui Ciprian Porumbescu și la final "Por una Cabeza", de Carlos Gardel, celebrul „Tango” din filmul „Parfum de femeie”.