Regal cultural la Dumbrăveni: Şapte academicieni, prezenţi la Festivalul Literar „Mihai Eminescu”

A VIII-a ediţie a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” de la Dumbrăveni s-a dovedit şi cea mai intensă din toate cele care au avut loc până acum. Iar garanţia succesului a fost dată de invitaţii care au răspuns prezent, unii dintre cei mai valoroşi oameni de cultură din România, Moldova şi Ucraina. Pentru judeţul Suceava a fost, cel mai probabil, cea mai mare densitate de academicieni pe metru pătrat, nu mai puţin de şapte astfel de personalităţi ţinând să-şi aducă contribuţia la o ediţie de colecţie a manifestării. Cu acest prilej a fost lansată într-un tiraj limitat şi opera publicistică a lui Mihai Eminescu, trei volume editate prin grija Fundaţiei Naţionale pentru Cultură şi Artă Bucureşti, cu susţinerea financiară a Primăriei şi Consiliului Local Dumbrăveni.

Depunere de coroane la bustul lui Mihai Eminescu

Manifestările de la Dumbrăveni au debutat cu depunerea unei coroane de flori la bustul marelui poet naţional. Gazdele şi invitaţii s-au fotografiat mai apoi împreună pentru a marca evenimentul la care au participat.

Despre bustul lui Mihai Eminescu de la Dumbrăveni se poate spune că are o vechime considerabilă, de peste un secol. Acesta a fost dezvelit pe 14 iulie 1902, solemnitatea evenimentului derulat în parcul de la Dumbrăveni la începutul secolului trecut fiind completată cu interpretarea marşului „La arme!”, compus de Mihai Eminescu şi pus pe muzică de compozitorul ieşean Eduard Caudella.

Cum a fost editată „Opera publicistică a lui Mihai Eminescu”

Cuvântul de început al festivalului i-a revenit academicianului Mihai Cimpoi, din Republica Moldova, care a menţionat că unitatea operei lui Eminescu este esenţială, iar publicistica trebuie tratată ca o parte integrantă a tot ceea ce ne-a lăsat moştenire poetul nostru naţional. Mihai Cimpoi a dezvăluit că recent, la Chişinău, a apărut o integrală în patru volume a operei lui Mihai Eminescu, iar cele 10.000 de exemplare s-au epuizat foarte rapid.

Revenind la festivalul de la Dumbrăveni şi volumele adunate sugestiv sub titlul „Opera publicistică a lui Mihai Eminescu”, academicianul Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, a dezvăluit şi cum s-a ajuns aici.

„Aceste volume nu au apărut întâmplător, iar pentru ca ele să vadă lumina tiparului am complotat împreună cu primarul din Dumbrăveni, domnul Ioan Pavăl. Această carte înseamnă toate operele lui Eminescu, iar faptul că au fost scoase cu ajutorul oamenilor de aici, de la Dumbrăveni, este cu atât mai meritoriu. Prezenţa la Dumbrăveni a şapte academicieni, din toate provinciile istorice ale României, spune totul despre importanţa acestui eveniment”, a arătat academicianul Eugen Simion.

„Suceava va deveni un cartier al metropolei culturale Dumbrăveni”

Modul în care a crescut „copilul” numit Festivalul Literar „Mihai Eminescu” de la Dumbrăveni a fost sintetizat plastic de profesorul Mircea Diaconu, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.

„Suceava va deveni un cartier al metropolei culturale Dumbrăveni”, a sintetizat Mircea Diaconu importanţa manifestării de sâmbătă, 20 iunie.

Şi profesorul universitar Adrian Dinu Rachieru a avut doar cuvinte măgulitoare la adresa oamenilor din Dumbrăveni: „Aveţi un primar turbo şi o echipă strong. Avem aici un desant al celor şapte magnifici, care împreună cu Primăria Dumbrăveni ne propun un triptic fiţos”.

Diplomă de excelenţă din partea Uniunii Ziariştilor din România pentru Primăria şi Consiliul Local Dumbrăveni

Şi dacă tema celei de-a opta ediţii a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” a fost opera publicistică a marelui poet, de la manifestare nu putea lipsi preşedintele Uniunii Ziariştilor din România, Doru Dinu Glăvan. „L-am preluat ca un mentor pe Eminescu la noi, la Uniune, şi vreau să ducem mai departe ceea ce a făcut Eminescu. Eminescu ziaristul, Eminescu jurnalistul, sunt expresii uzuale şi pe care trebuie să le folosească oricine se referă la Mihai Eminescu”, a arătat Doru Dinu Glăvan.

Ca semn de recunoştinţă pentru gazde şi pentru ceea ce realizează oamenii de la Dumbrăveni, preşedintele Uniunii Ziariştilor din România a înmânat o diplomă de excelenţă Primăriei şi Consiliului Local, diplomă pe care primarul Ioan Pavăl a anunţat că o va expune pe holurile instituţiei.

Şi-a anulat biletul de avion pentru a fi prezent la Dumbrăveni

Prezent pentru prima dată la Dumbrăveni, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, academicianul Ioan Aurel Pop, a arătat că Mihai Eminescu a fost un vizionar, dar din păcate nu a mai putut trăi momentul 1918, când Marea Unire a românilor s-a realizat, aşa cum preconizase de mai multe ori în scrierile sale.

Pentru a fi sâmbătă la Dumbrăveni, academicianul Ioan Aurel Pop şi-a anulat biletul de avion pe care-l avea în vederea unei deplasări în străinătate.

Academicianul clujean a fost recompensat cu titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Dumbrăveni, distincţie înmânată de primarul Ioan Pavăl.

Academician Nicolae Breban: „Voi spune peste tot că într-un sat din nordul României a fost publicat Eminescu”

O altă prezenţă care nu putea fi trecută cu vederea a fost cea a academicianului Nicolae Breban. Acestuia i s-a oferit, de asemenea, titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Dumbrăveni, iar în discursul ţinut în faţa asistenţei s-a arătat impresionat de ceea ce se petrece în acest sat al judeţului Suceava.

„Ardelean fiind, vă promit că am să mă leg de voi şi vă voi fi aproape cu orice prilej. Voi spune peste tot că într-un sat din nordul României a fost publicat Eminescu”, a menţionat academicianul Nicolae Breban.

Profesorii şcolii din Tighina, aplaudaţi în picioare de toată sala

Probabil cel mai emoţionant moment al festivalului a venit după ce Maria Roibu, directoarea Şcolii Româneşti de la Tighina, a povestit cum este pusă la zid limba română în această zonă. „Am auzit aici că la Cernăuţi s-a înfiinţat un centru românesc, numai că, pentru noi, la Tighina, un magazin de carte românească este doar un vis. Coşmarul românilor de acolo este permanent, ni se pun piedici, dar noi tot existăm. Acum câţiva ani erau 2.018 elevi, iar acum mai avem doar 500 de copii care învaţă în limba română. Noi, profesorii, trebuie să mergem zilnic pe jos câte 30 de km, iar pentru a folosi clădirile în care predăm se plăteşte lunar o chirie de 7.000 de dolari. Cu toate acestea, noi am fost, suntem şi vom fi acolo, cu toate riscurile, inclusiv acela de a fi arestaţi”, a spus Maria Roibu.

Reacţia celor prezenţi în sală a venit imediat, iar preţ de două minute întreaga asistenţă, în frunte cu cei şapte academicieni, a aplaudat munca acestor oameni inimoşi de a păstra vii limba română şi versurile lui Mihai Eminescu.

Momente artistice în cadrul festivalului

De la pupitrul festivalului au mai vorbit academicienii Bogdan Simionescu, al cărui tată, Cristofor Simionescu, este originar din Dumbrăveni, precum şi Maya Simionescu, dar şi Vasile Tărâţanu, de la Cernăuţi. Pe parcursul manifestării au existat şi momente artistice, susţinute atât de invitaţi, cât şi cei din prezidiu.

Astfel, Gabriela Teişanu a interpretat o doină, iar poetul gălăţean Viorel Dinescu a recitat o poezie dedicată lui Mihai Eminescu. O surpriză plăcută a venit din partea lui Iulian Jugan, ministru secretar de stat la Ministerul Mediului, originar din Fălticeni, care a dovedit veleităţi artistice apreciate de cei prezenţi în sală.

Institutul de Cercetare Bucovina, un of al academicianului Eugen Simion

Poezia recitată de ministrul secretar de stat Jugan i-a oferit prilejul academicianului Eugen Simion să-şi aducă aminte cu regret despre un proiect pe care l-a iniţiat şi la care încă ţine foarte mult, dar care a murit odată cu schimbarea gărzii în fruntea Academiei Române. Este vorba de Institutul de Cercetare Bucovina, o instituţie care urma să funcţioneze la Suceava, „o zonă unde s-au încrucişat rodnic culturile”.

A fost şi o provocare pentru deputatul Alexandru Băişanu, prezent la eveniment, care a precizat că va iniţia interpelări şi va face demersuri pentru ca acest institut să prindă viaţă, iar în acest fel documente foarte importante din istoria Bucovinei să poată fi studiate şi cercetate.

„Amenzi” împărţite de primarul Pavăl şi secretarul Chiriac

Spre finalul manifestărilor de sâmbătă s-au oferit şi mai multe „amenzi”. Sarcina de a le împărţi le-a revenit primarului Ioan Pavăl şi secretarului Mihai Chiriac, doi oameni care au pus mult suflet pentru ca acest proiect să aibă continuitate şi să fie la standarde dintre cele mai ridicate.

Titlul de Cetăţean de Onoare a mai fost acordat lui Viorel Apetrei, din Sălăgeni, pentru sprijinul acordat în renovarea şcolii din sat, dar şi a spitalului din Dumbrăveni, dar şi lui Ion Pînzari, din Chişinău, „omul care a luptat în trei războaie” şi la el acasă, în satul de baştină, i se mai spune „Ion Afganul”.

O diplomă aniversară cu ocazia împlinirii a 150 de ani de activitate a fost acordată Şcolii Gimnaziale Dumbrăveni, care a împlinit aceeaşi vârstă cu Academia Română.

De asemenea, au fost acordate mai multe diplome de excelenţă, inclusiv reprezentanţilor localităţii Copăceni, din Republica Moldova, locul naşterii poetului Adrian Păunescu, localitate care a fost prezentă la Dumbrăveni cu un număr de 20 de copii, cadre didactice şi probabil viitorul primar.