„Noaptea cea mai lungă”

„Noaptea cea mai lungă”, manifestarea cu care Muzeul Bucovinei îşi încheie de un deceniu programul activităţilor de peste an, a cuprins, şi la această ediţie, cele trei momente principale care au consacrat această sărbătoare nocturnă.

Este vorba de comemorarea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, prin aprinderea lumânărilor dispuse în formă de cruce pe platoul din faţa monumentului „Bucovina înaripată” amplasat în Piaţa Drapelelor, medalionul omagial dedicat unei personalităţi culturale care, prin întreaga activitate desfăşurată, merită preţuirea şi recunoştinţa comunităţii, şi un concert de colinde.

Comemorarea eroilor Revoluţiei s-a desfăşurat în prezenţa câtorva participanţi fideli ai acestui moment

„Noaptea cea mai lungă”, instituită ca eveniment cultural în anul 2003, a avut iniţial statutul unui adevărat Revelion al Artelor, un eveniment de confluenţă artistică, o şezătoare culturală în cadrul căreia participanţii evoluau liber, neîngrădit, într-un spectacol fără regizor, într-o pluralitate de voci şi opinii şi într-o atmosferă amicală şi solidarizantă.

Chiar dacă atmosfera s-a păstrat, schimbarea locaţiei (de la Muzeul de Istorie, aflat în plin proces de reconstrucţie, la Muzeul de Ştiinţele Naturii), dar şi multiplicarea în urbe a evenimentelor dedicate sărbătorii de Crăciun, au diminuat numărul participanţilor şi au diluat consistenţa manifestării.

Comemorarea eroilor Revoluţiei, moment la care, în anii anteriori, participau oficialităţile locale, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii descentralizate, s-a desfăşurat doar în prezenţa câtorva participanţi fideli ai acestui moment organizat de Biroul Relaţii Publice din cadrul Muzeului Bucovinei, participanţi care, an de an, îngenunchează şi aprind câte o lumânare în memoria celor care s-ai jertfit pentru libertate.

A îngenunchiat la vârstă septuagenară şi a aprins „Lumina pentru libertate” artistul plastic Ion Grigore, cel căruia i s-a dedicat apoi medalionul omagial de la Muzeul de Ştiinţele Naturii.

„Diplomă de excelenţă” pentru „întreaga activitate desfăşurată în slujba culturii” conferită maestrului Ion Grigore

Momentul de celebrare a vizat de-a lungul anilor o serie de personalităţi culturale şi ştiinţifice sucevene precum scriitorul Onu Cazan, graficianul satiric Mihai Pânzaru PIM, slujitorii scenei locale Marcel Horodincă şi Rodica Dominte, cant-autorul folk Cornel Angelescu, poeţii Dumitru Oniga, Vasile Pânzariu şi Ion Beldeanu, artistul plastic Radu Bercea, arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, muzeograful Mihai Vasiliu şi conf. univ. dr. Mircea Ignat.

Directorul instituţiei muzeale sucevene, dr. Constantin-Emil Ursu, a prezentat un laudatio care a conturat activitatea artistului plastic despre care cineva spunea că „deţine arta rară de a vorbi prin tăcerile lui”, un pictor care s-a format ca monumentalist, dar care, după propria lui mărturisire, s-a „scăldat tot timpul între pictura de şevalet şi pictura bisericească”.

Camelia Rusu Sadovei, care a adus salutul colegilor de breaslă din cadrul Uniunii Artiştilor Plastici din România, a spus că maestrul Ion Grigore i-a fost călăuză în anii studenţiei şi i-a urat să aibă parte în continuare de ani buni şi liniştiţi de creaţie.

Constantin-Emil Ursu i-a conferit pictorului o „Diplomă de excelenţă” pentru „întreaga activitate desfăşurată în slujba culturii”.

Numai cine nu-l cunoaşte pe maestrul Ion Grigore s-ar fi aşteptat la un discurs din partea acestuia. Discret şi tăcut, artistul, care pe data de 25 martie 2015 va trece pragul vârstei de 75 de ani (venit pe lume de sărbătoarea Bunei Vestiri, Ion Grigore spune hâtru că s-a „născut înaintea lui Hristos”), a murmurat că nu are cuvintele la el întrucât „vorbele” lui (tablourile) „sunt agăţate în cui”.

„Noaptea cea mai lungă” s-a încheiat în sunetul clopoţelului cu urările de „Sănătate!” şi „La mulţi ani!”

Momentul final a constat într-un concert de colide susţinut de un grup de elevi de la Şcoala de Arte „Ion Irimescu” Suceava. Însoţiţi de directorul şcolii, maestrul coregraf Ion Băiţan, tinerii, îmbrăcaţi în straie populare, au interpretat mai multe colinde din câteva zone etno-folclorice.

„Noaptea cea mai lungă”, care marchează solstiţiul de iarnă, s-a încheiat în sunetul clopoţelului cu urările de „Sănătate!” şi „La mulţi ani!”.