Printează articolul
Trimite e-mail
Cea de-a XVIII-a ediţie a Târgului meşterilor populari, manifestare organizată, în intervalul 2-4 august, sub egida Consiliului Judeţean Suceava de Muzeul Bucovinei, s-a deschis ieri, în a doua zi de Gustar, la Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei.
Cioplitori, ceramişti, iconari, confecţioneri de straie şi podoabe populare, curelari, producători de dulciuri şi cozonaci
Organizatorii evenimentului au invitat în acest an peste 100 de artizani şi meşteri populari din mai multe zone etnografice ale ţării, cărora li s-au adăugat câţiva meşteri din Ucraina, care şi-au prezentat produsele de-a lungul aleii care străbate muzeul în aer liber.
Înşiruiţi de o parte şi de alta a aleii care traversează incinta muzeului, cu produsele etalate pe mesele şi standurile de expunere, artizanii şi meşterii şi-au întâmpinat clienţii îmbrăcaţi în straie populare specifice zonei de provenienţă.
Meşteri cioplitori, ceramişti, iconari, confecţioneri de straie şi podoabe populare, împletitori, curelari, artizani veniţi cu o gamă diversă de obiecte tradiţionale decorative şi utilitare, dar şi producători de dulciuri şi cozonaci, siropuri şi dulceţuri, toţi şi-au aşteptat cumpărătorii, s-au tocmit la preţ şi şi-au valorificat produsele.
Cusături, împletituri din papură şi pănuşi, şerbeturi şi dulceţuri, opinci din piele
Cusătorese din Bucovina şi din Ardeal, cu costume populare, ştergare şi straiţe din lână (Veronica Hojbotă - din Mănăstirea Humorului, Virginia Sahlean - din Bucşoaia, Veronica Târlă - din Frasin, Maria Galan - din Rădăuţi, Maria Bruj - din Prundu Bârgăului, Eva Balasz - din Izvoru Crişului), ţesători de covoare, carpete şi lăicere sau de cergi miţoase din lână (Maria Oniţă - din Salva, Maria Gherghei - din Săpânţa), confecţioneri de diverse obiecte din materiale textile (Mariana Roşca - din Topliţa) sau împletitori din papură şi pănuşi (Zoltan Dănilă - din Sighişoara) şi-au prezentat şi şi-au vândut marfa la umbra copertinelor.
Ana Neculai, din Văratec, avea masa plină cu siropuri, şerbeturi şi dulceţuri „ca la mama acasă”, iar alături de ea şi-au etalat produsele meşteşugului lor, opinci confecţionate din piele, meşterii Vasile Girigan - din Salcea şi bunica Floarea Moldovan - din Runcu Salvei (Bistriţa).
Linguri şi linguroaie, sărăriţe, „căuşe, căuce şi căpcele”, icoane, ceramică de Corund
Printre meşteşugarii prezenţi la târg şi-au rânduit ciopliturile şi obiectele confecţionate din lemn (de la linguri şi linguroaie, sărăriţe, „căuşe, căuce şi căpcele”, până la piese de mobilier rustic - mese, scaune, blidare, lăzi de zestre) meşterii Florin Cramariuc - din Suceava, Nucu Benţa şi Viorel Marian - din Fălticeni, sau Iordan Guşetu - din Băbeni (Vâlcea).
Obiecte artizanale meşterite din lemn (de la căsuţe şi biserici miniaturale, până la mici troiţe „îmbuteliate” în sticle) au expus spre vânzare Gavrilă Negrea - din Sighetu Marmaţiei şi Toader Pop - din Bârsana, iar cu icoane pictate pe lemn sau pe sticlă au venit meşteri iconari atât din Bucovina, cât şi din Ardeal, precum şi pictori teologi de la Mănăstirea Vlădiceni (Iaşi).
Curele, dar şi alte obiecte de marochinărie a adus ieşeanul Constantin Vasiliu, iar ceramiştii de la Corund stăteau între vasele lor care-şi revărsau în lumina soarelui curcubeul cromatic strălucitor.
Proiectul „Suntem vecini pe Terra” şi casele Volovăţ şi Ostra
Aşa cum ne-a declarat Violeta Enea, şeful serviciului Etnografie din cadrul Muzeului Bucovinei, ediţia din acest an a Târgului meşterilor populari are şi câteva elemente de noutate, cum ar fi prezenţa unor meşteri şi artizani din Ucraina, care participă la invitaţia Consiliului Judeţean Suceava ca parteneri ai unui proiect cu genericul „Suntem vecini pe Terra”, proiect prin care este prezentată tot acum, în Casa Ostra din incinta Muzeului Satului Bucovinean, expoziţia „Bucătăria franceză”, care ilustrează aspecte ale istoriei şi evoluţiei renumitei gastronomii franceze.
Tot cu prilejul deschiderii acestei ediţii a târgului, au intrat în circuitul de vizitare două noi obiective din muzeul în aer liber, şi anume casele Volovăţ (casă care găzduieşte un atelier tradiţional de ţesut) şi Rădăşeni (locuinţa unui pomicultor).
