Arta tapiseriei în Bucovina

În perioada 1 august – 30 decembrie, Bucovina va fi promovată internaţional pe unde radio, în cadrul unui proiect iniţiat de Radio România Internaţional (RRI). Pentru ascultătorii emisiunilor în limba ucraineană, a fost lansat un concurs cu întrebări despre Bucovina. La finalul concursului, vor fi aleşi patru finalişti, care vor beneficia de un sejur de şapte zile, la pensiunea Passiflora din Bucovina.
Partener media în acest proiect de promovare a Bucovinei, iniţiat de Radio România Internaţional (RRI), este cotidianul Monitorul de Suceava, care va publica în paginile ziarului reportaje de pe meleagurile Bucovinei, realizate de redactorii RRI.
Invitata redactorului RRI Daniel Onea, în cel de-al treilea material pe care îl publicăm în paginile Monitorului, a fost artistul plastic Lucia Puşcaşu. Ea a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti şi şi-a dedicat toată viaţa vocaţiei sale - tapiseria.
„Susţin Moldova cu tapiserie şi mă mândresc cu asta, pentru că astăzi tapiserie se face foarte greu, în sensul că nici nu mai sunt ţesătoare. S-au desfiinţat toate atelierele de ţesut. M-a durut inima când am participat în 2004, la Craiova, într-o clădire pe două nivele, la o expoziţie plină de gherghefuri, fără ţesătoare. Cred că Guvernul României ar trebui să-şi pună un semn de întrebare când se pierd lucrurile frumoase, când se pierde tradiţia adevărată. Ceea ce există astăzi este numai poleială, este de suprafaţă şi sunt foarte supărată că pe asta se pune accent”, a spus Lucia Puşcaşu.
Prezentă în ţară şi în străinătate cu peste 29 de expoziţii personale, Lucia Puşcaşu a mărturisit că dacă ar mai da o dată la facultate, tot tapiserie ar face.
„De la 11 ani am fost dusă la Liceul de artă din Iaşi. Acasă aveam o livadă de vişini şi cântam toată ziua. Aveam un vişin preferat în care mă urcam şi de acolo îmi plăcea să cânt, pentru că răsuna valea. Părinţii mei, oameni simpli, şi-au pus un semn de întrebare, au luat legătura cu un liceu din Iaşi. În clasele a treia şi a patra am făcut muzică. Am învăţat gamele, arpegiile, iar pentru asta mergeam pe jos şapte kilometri. Nu existau autobuze pe atunci. La Iaşi, un profesor care m-a ascultat mi-a spus că ar fi trebuit să încep la o vârstă mai fragedă ca să fiu printre instrumentişti, în schimb am descoperit talentul pentru desene. Am făcut desene un trimestru întreg. M-a văzut o profesoară de la arte plastice şi mi-a spus că sunt făcută pentru pictură. Aşa am ajuns la liceul de arte plastice. Tapiseria am terminat-o la Bucureşti.”
Artista le-a mai povestit radio – ascultătorilor RRI că prima tapiserie a făcut-o de una singură, în anul II de facultate. Dar nu era ţesătura clasică pe care o foloseşte acum. Era o ţesătură modernă în relief, cu diferite noduri.
Un viitor artist trebuie să se şi documenteze, să citească foarte mult, pentru că, altfel, nu ar fi creativ, nu ar avea imaginaţie.
„După o documentare foarte serioasă, intrând în 1980 în Biblioteca Academiei, nu puteam să mă mai despart de carte. Atunci s-au sedimentat anumite lucruri. Mai devreme, în liceu, am avut o bibliotecară care iubea foarte mult arta. Ne alegea cărţi care să ne stimuleze creativitatea şi ne chema să citim. Înainte răsfoiam albumele şi mă uitam la maeştri. Însă, de aproximativ 15 ani, intru în atelier, mă uit la lucrările mele şi de acolo merg mai departe. Am mai multe motive. Unul foarte important este omagiul vieţii. Am posibilitatea ca în tot ceea ce fac să existe diversitate în ceea ce priveşte tehnica, dimensiunea lucrărilor, gamele cromatice. Desenul se învaţă, însă culoarea trebuie să o ai în suflet. Oricâte reţete de culoare ai urma, există totuşi o reţetă personală, pe care nu ţi-o poate da nimeni. În anul II de facultate, profesoara mea Teodora Moisescu Stendl, un maestru al tapiseriei, mi-a spus că sunt născută pentru pictură, dar eu nu am trădat tapiseria şi nici nu o voi trăda”, a mai spus artista.
Redactorul Daniel Onea le-a reamintit ascultătorilor de concursul cu întrebări despre Bucovina, organizat de secţia ucraineană a RRI. El a precizat că cei care nu vor obţine unul dintre cele două mari premii, un sejur în Bucovina, ar putea să primească una dintre creaţiile Luciei Puşcaşu.