Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 27 sep 2011 - Anul XVI, nr. 228 (4826)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi şi să nu crezi!

Bucurii şi tristeţi bucovinene

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

S-au dus berzele. Prin grădini ard focurile curăţeniei de toamnă. La pensiuni, noaptea se dă căldură. Urme de brumă la Vama. Pădurile se pregătesc să-şi adopte ţinuta în degradeuri... La Voroneţ, acelaşi puhoi de lume, de parcă ne-am afla în toiul sezonului turistic. Dincolo de expresivitatea şi unicitatea monumentului, totdeauna copleşitoare, s-ar putea ivi şi niscaiva întrebări incomode. Prima: Prea Sfinţitul Pimen ştie că, la Voroneţ, creştinul care vine la slujba de duminică trebuie să plătească... taxă de intrare? Pretutindeni în lume, până şi la formidabila Sagrada Familia de la Barcelona, duminica intrarea este liberă... A doua: maica stareţă o fi ştiind că faima mănăstirii se datorează şi trudei criticului Petru Comarnescu, cel care a impus sintagma „albastru de Voroneţ” şi a scris cât nimeni altcineva despre ctitoria lui Ştefan?

La cererea lui, Comarnescu a fost înmormântat (1971) în cimitirul Mănăstirii Voroneţ. Sculptorii i-au aşezat la mormânt un impresionant monument ce sugera, între altele, îngemănarea dintre piatră şi lemn, proprie Ţării de Sus. Bineînţeles că părţile din lemn masiv au fost furate (trăim în România). Mormântu-i ştirb şi desfigurat. Barem din taxa duminicală (nu ştiu cât de legală, dar, oricum, imorală) s-ar putea drege şi îngriji locul de veci al celui  care a ctitorit faima europeană a Voroneţului...

Veşti bune din Bucovina: s-au dres drumurile. Până şi amărâta şosea ce trece prin Lucăceşti arată mai mult decât onorabil. Rămân mărunţişurile să zgârie prestigiul zonei: ca să ajungi la o pensiune cu real fason european precum Casa Lucreţia, ultimii 300 de metri eşti hurducat pe un drumeag de ţară colbăit şi amărât... Semne mai mult decât încurajatoare de la Moldoviţa: mocăniţa ajunge, acum, până aproape de Argel (6 km) şi panourile de cale îngustă descărcate la capătul liniei arată că se lucrează la racordarea cu rămăşiţele de sectoare păstrate în relativă bunăstare, urmând, apoi, prelungirea până-n codru. Adevărată mină turistică de aur, linia îngustă de la Moldoviţa, care, cândva, totaliza (cu ramificaţii) peste 100 de km, n-a revigorat-o statul, ori vreo firmă românească, ci, desigur, un străin (austriac). Mecanicul Popescu, care de peste 40 de ani tot mână mocăniţe prin coclaurile munţilor, conduce acum o jucărie construită în 1907 (!), creditată cu viteza maximă de... 15 km pe oră. Deocamdată, îmi spune, „opresc la fiecare babă”, dar visează prelungirea liniei, în vale, până la Vama, prin amplasarea unei a treia şine între cele (ruginite) ale CFR-ului. N-ar fi prea mare deranjul, câtă vreme automotoarele ce ornează sectorul în „Mersul trenurilor” ajung la Moldoviţa prin anii bisecţi...

Tristeţe adâncă în Gara Iţcani, ajunsă marea ruşine a Căilor Ferate Române: ditamai geamurile sparte şi cârpite cu cartoane, burlane hâite şi oloage,  pavajul peronului bombardat, acoperişul proptit să nu se prăvale de tot, pereţi scorojiţi, atmosferă de casă cu stafii...

Să închei, totuşi, în cheie optimistă: am fost la Festivalul Hribului. Pe vremuri, circula reţeta autohtonă a supei de pui: pui... nu pui. Marele absent la Festivalul Hribului a fost taman... hribul (secetă, anul ăsta nu s-au făcut). Nu-i nimic, oricum titulatura nu prea contează, fiindcă toate festivalurile (usturoiului, dovleacului, păstrăvului, sarmalelor, tocanei la ceaun etc., etc.) au acelaşi fason şi-s onorate de prestaţia aceloraşi tiribombe, scrânciobe („5 lei trei minute, plata la scaun”) şi cam aceloraşi gurişti ambulanţi. La Vama Păstrăvăria Ott vindea cârnaţi cu fasole, pe terenul de fotbal, cu gazon mai bun decât cel de pe Naţional Arena, jucau fete şi flăcăi, notabilităţile, purtând însemne tricolore, păreau mulţumite, poporănii aşişderea.

Nu puteam decât să ne bucurăm când lumea se bucură! Nu de alta, dar acuş-acuş pogoară iarna...

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bucurii şi tristeţi bucovinene.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 13 voturi
Bucurii şi tristeţi bucovinene5.0513

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Drumuri rele trimis de
(27 sep 2011, 13:39:39
iacobeni -carlibaba -borsa, vatra dornei -brosteni.ambele pe valea bistritei cu o frumusete a peisajului cum nu stiu alt undeva in tara sunt sub orice critica. e drept ca cel putin drumul dn17b (dorna brosteni) nu e in bucovina...

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei