Sesiune de instruire cu tema „Educaţie incluzivă şi competenţe pentru o cultură democratică”, 24-27 martie 2022, Oslo, Norvegia

Pentru a se ridica la  standardele europene în domeniul educaţiei este foarte important pentru un cadru didactic să vină în  contact cu  sisteme educaţionale din alte ţări, să participe la  cursuri de perfecţionare şi inovare în domeniul competenţelor pedagogice sau  competenţelor organizatorice.  În perioada 24-27 martie 2022, Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), Operator al Programului „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii romilor” (Dezvoltare locală) finanţat prin Granturile SEE şi Norvegiene 2014-2021 şi implementat în parteneriat cu Asociaţia Norvegiană a Autorităţilor Locale şi Regionale (KS) şi cu Consiliul Europei (CoE), a organizat o sesiune de instruire cu tema ”Educaţie incluzivă şi competențe pentru o cultură democratică”, pentru 24 de cadre didactice din România.

Astfel,  3 profesori de la Şcoala Gimnazială Constantin Morariu Pătrăuţi, Meşteriuc Graţiela, Burciu Teodora şi Puiu Ramona, au participat la acest curs oferit de  Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS România. Evenimentul a fost posibil datorită faptului că şcoala noastră este şcoală colaboratoare în cadrul Proiectului CESI -  CALITATE PRIN EDUCAŢIE ŞCOLARĂ INCLUZIVĂ,  proiect coordonat la nivelul judeţului Suceava de CJRAE Suceava, manager de proiect fiind consilierul şcolar profesor Nichitean Adriana. Proiectul a obținut finanţare prin intermediul Fondului pentru Relaţii Bilaterale aferent Programului Dezvoltare locală şi se adresează exclusiv acelor cadre didactice implicate în implementarea proiectelor finanţate de FRDS prin Program care îşi propun să contribuie la transformarea şcolii în care lucrează într-o şcoală incluzivă, care aplică strategii şi instrumente de predare ce promovează un mediu de învăţare incluziv şi democratic în clasă şi la şcoală.

Organizatorul sesiunii de instruire „Educație incluzivă și competențe pentru cultura democratică” a fost Centrul European WERGELAND,  formatorii  Larisa Bronder, Elisabeth Kasa, Valentina Papeikiene şi Ramiya Sakip gândind acest eveniment pentru a crea punţi de legătură profesională pentru profesori, pentru îmbunătățirea competențelor acestora de a se implica în activităţi privind diversitatea în clasă și școală, cu un accent deosebit pe incluziunea elevilor de origine romă. Aceștia au prezentat participanților cele mai recente abordări și metode în educația pentru cetățenie și drepturile omului și au sprijinit utilizarea acestora în practica educațională, inclusiv Cadrul de competențe al Consiliului Europei pentru Cultura Democratică, şi-au propus să  crească gradul de conștientizare și să dezvolte în continuare abilități cu privire la modul de a crea spații pentru toți în care este promovat dialogul respectuos, gândirea critică și respectul pentru diferențe, dar şi să sprijine participanții să aplice strategii și instrumente de predare care promovează un mediu de învățare incluziv și democratic în clasă și la școală, bazat pe o abordare a întregii școli pentru a consolida încrederea în aplicarea metodelor interactive și centrate pe cursant, precum şi să prezinte o oportunitate de schimb de bune practici în domeniu între Norvegia și România.

Participarea la acest seminar  a reuşit să mă aducă în contact direct cu profesori din mai multe colţuri ale României şi Europei, cu diversitatea culturală şi lingvistică a formatorilor din Norvegia, Chile, Lituania, Macedonia şi mi-a îmbogăţit cunoştinţele legate de educaţia interculturală şi capacitatea de comunicare şi interrelaţionare cu ceilalţi participanţi, lucru care mă va ajuta în plan personal şi profesional şi în relaţia cu şcoala, colectivul ei, comunitatea locala, în abordarea unor strategii de acceptare a diversităţilor culturale cu scopul de a oferi şanse egale tuturor copiilor. Am dobândit o altă viziune pentru ca promovarea educaţiei europene prin interculturalitate nu trebuie redusă la un act de acceptare, ci trebuie ridicată la un nivel de respectare şi înţelegere, de colaborare şi promovare a valorilor naţionale în context european.                                                                          

Trebuie însuşită capacitatea de a comunica în mai multe limbi, fapt care duce la o lărgire a orizontului, la înţelegerea superioară a problematicii Europei contemporane şi oferă posibilitatea culegerii de informaţii utile şi aplicabile la nivel profesional şi personal,  promovând un mediu de învăţare incluziv şi democratic în grădiniţă şi  la şcoală.                                                                              

Cred că ocomunitate școlară democratică poate oferi un model de cultură democratică. În acest context, elevii din grădiniţa şi şcoala noastră vor avea ocazia să-şi  însușească competențele culturii democratice prin experiență și practică. Ca lideri și ca profesori putem folosi  modele, demonstrându-le elevilor tiparele comportamentale și competențele care promovează sau contracarează cultura democratică din școală. Prin urmare, este important să reflectăm cu toţii:  manageri de şcoli, profesori, elevi, comunitate locală, la mesajele pe care le comunicăm prin comportament. Modelul de competențe pentru o cultură democratică pe care l-am descoperit în cultura nordică poate servi drept linie directoare, având în vedere următoarele valori şi atitudini: deschidere spre alteritate culturală și alte credințe, viziuni asupra lumii și practici, respect,  spirit civic,  responsabilitate, auto-eficacitate, toleranță la ambiguitate.

(Prof. Graţiela Meşteriuc)