Constantin MOLDOVAN

Zilele acestea lumea epigramei a mai suferit o mare pierdere odată cu trecerea în eternitate a maestrului DAN CĂPRUCIU, scriitor de mare talent, om de aleasă ținută morală și intelectuală.

S-a născut la Craiova în 3 decembrie 1935, dar a devenit gălățean după absolvirea Institutului Politehnic - Facultatea de Mecanică - din frumosul oraș de la Dunăre. Membru fondator al Cenaclului literar de umor VERVA (1977), membru al Organizației scriitorilor ,,Costache Negri’’, ambele din Galați, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, domnul Căpruciu a fost inclus în peste 50 de antologii și volume colective, obținând și numeroase premii la festivalurile-concurs de epigramă. A colaborat la prestigioase reviste de umor, precum ,,Urzica’’, ,,Pagini dunărene’’, ,,Hohote’’, ,,Perpetuum comic’’, ,,Epigrama’’, ,,Cacialmaua’’, ,,Haz de necaz’’, ,,Cugetul’’, ,,Spinul’’ etc. și a publicat mai multe volume de proză, poezie și epigramă. Alăturându-mă părerilor de rău ale colegilor epigramiști - și nu numai - îi las pe cititori să aprecieze calitatea umorului regretatului om de spirit, umor care nu l-a părăsit nici atunci când a scris despre momentul acela care marchează ,,marea trecere’’…

EPITAF

Veste bună vă transmit

De aici, din adâncime:

Prima oară-am reușit

Să gândesc în profunzime!

,,NEMURIREA MEA’’

Dacă-l privim ca scriitor,

Dan C. nu e nemuritor;

Dar sunt aşa, precis v-o spun,

Atomii care îl compun!

DESTIN IMPLACABIL

Blestemat de soarta rea,

Peste ani voi fi doar oale;

Daţi-mi vin, căci nu aş vrea

Să fiu prins cu ele goale!

AVEȚI GRIJĂ

E scurtă viaţa, dragii mei

Şi n-o trăieşti aşa cum vrei;

Chiar dacă ţii regim, faci sport,

Tot te trezeşti odată... mort.

GRIJA PESIMISTULUI

Marcat de moarte sunt năuc

Şi mă încurc în toate cele,

Temându-mă că n-am s-apuc

Să văd sfârşitul vieţii mele.

CONSOLARE POST MORTEM

Au uitat mai toţi de mine,

Dumnezeu aş vrea să-i ierte,

Doar nevasta văd că vine,

Când şi când, să mă mai certe.

EPITAF PUBLICITAR

Aleea opt, mormântul trei,

Decorul unic, uimitor,

Verdeaţă, calm şi tot ce vrei…

Deci, caut înlocuitor!

DOAR TRUPUL ESTE MURITOR

Chefliu, cu trupul de aramă,

Urmând înalta lui simţire,

Îl trage lutul către cramă

Şi sufletul spre nemurire.

,,TESTAMENT’’

De tine să nu-mi fie dor,

Am o magnifică idee:

Nevastă, când o fi să mor,

Să-mi dai pomană o femeie!

INSCRIPȚIE PE O CRUCE

Viaţa-i ceva iluzoriu,

Cu final nepozitiv, 

Căci ne naştem provizoriu

Şi murim definitiv!

AMICI DEVOTAȚI

Amicii mei, la-nmormântare, 

M-au regretat atât de tare

Încât erau, cum s-ar părea,

Invidioşi pe moartea mea.

EPITAF

Sub astă cruce e-un poet,

Invidiat de multe genii, 

Ce-a reuşit a fi, concret,

Nemuritor… vreo opt decenii!

Să-l țină Dumnezeu în lumină…

Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!