Titanul

CORNEL UDREA este o personalitate a vieții culturale românești despre care se vorbește și se scrie numai la superlativ. 

Pe bună dreptate este considerat un titan al literaturii umoristice - și nu numai - acest OM punându-și întreaga pricepere în slujba scrisului pentru a transmite lumii mesaje de pace, de prietenie, de iubire, cu drag față de semeni și cu un profund respect față de tot ceea ce înseamnă viață.

Într-o convorbire telefonică recentă, glumeam spunându-i că mi-ar trebui vreo câteva ediții ale rubricii doar pentru titlurile scrierilor domniei sale, însă gluma respectivă nu este departe de adevăr. 

În cele ce urmează vă invit să-l cunoașteți mai bine pe ardeleanul molcom, cu inteligență sclipitoare și inimă mare, stabilit în Transilvania străveche, la Cluj-Napoca.

S-a născut la 27 martie 1947, în orașul Gheorgheni, județul Harghita, iar cei de acolo au toate motivele să se laude cu faptul că este unul de-al lor.

A absolvit Liceul ,,Mihai Eminescu’’ din Cluj (1964), apoi Facultatea de Filologie din același frumos oraș transilvan (1969), ulterior activând, vreme de 40 de ani, în cadrul Societății Române de Radiodifuziune - Studioul de Radio Cluj - până în anul 2012, ca realizator-coordonator programe de divertisment, teatru radiofonic şi spectacole cu public.

Este realizatorul celei mai longevive emisiuni de divertisment, RADIODUMINICA, colaborând frecvent și cu programul UNDA VESELĂ, unde i-au fost jucate peste 400 de scheciuri și monologuri. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Membru de onoare al Ligii Scriitorilor Români, Membru de onoare al Uniunii Ziariştilor din România, Director Onorific al Asociaţiei Culturale Interludis și Rector onorific al Academiei de Umor „Răzeşii” din Suceava.

A scris 175 de cărţi (poezie, proză, teatru, monografii, antologii, eseu; în mai multe ediţii), un lucru demn de apreciat fiind și realizarea - în premieră mondială editorială - a două volume de proză umoristică în Braille (pentru nevăzători). 

Tot dumnealui deține recordul celui mai mare tiraj de carte umoristică - înainte şi după revoluţie - cu ,,Obiceiuri de nuntă la cangurii şchiopi’’, carte apărută în 145.000 de exemplare și retrasă de pe piaţă de către regimul comunist în anul 1980. Piesa de teatru ,,Românie dragă, Elveţia mea’’ - semnată Cornel Udrea - s-a jucat de 103 ori la Teatrul Naţional din Târgu Mureş şi a fost preluată de alte 10 teatre profesioniste şi de amatori, dumnealui fiind și autorul a 21 spectacole de teatru radiofonic naţional şi regional.

De-a lungul timpului a colaborat cu unii dintre cei mai mari actori ai României, printre care Mircea Albulescu, Florin Piersic, Dorel Vişan, Tamara Buciuceanu-Botez, Draga Olteanu-Matei, Virgil Ogăşanu, și a realizat 20 de spectacole de teatru de revistă la Ploieşti, Deva, Cluj, Baia Mare etc.

Domnul Udrea este, de asemenea, autorul a 70 de premiere teatrale, precum și autorul primei piese românești sociale antidrog ,,Colivia cu iluzii’’. Mai trebuie spus că parte din opera sa a fost tradusă în limbile germană, engleză, spaniolă, franceză, maghiară, suedeză, daneză, sârbă, bulgară și că a fost recompensat cu patru premii literare din partea Uniunii Scriitorilor, pentru proză şi teatru, precum și cu Premiul Naţional „I.L. Caragiale” pentru teatru.

A primit titlul de cetățean de onoare în patru localităţi din România. 

Nu pot să nu amintesc și faptul că maestrul este o prezență constantă, de suflet, în tot ceea ce înseamnă prestigiosul Festival Internațional de Grafică Satirică și Literatură Umoristică ,,Umor la… Gura Humorului’’, contribuind la creșterea continuă a notorietății acestei importante manifestări culturale.

Domnul Cornel Udrea este un clasic în viață, însă - la fel cum sunt cei mai mulți dintre oamenii de mare valoare - dă dovadă de atâta modestie și atât de mult bun-simț în relațiile interumane, încât este imposibil să nu îi apreciezi felul de a fi, ținuta de intelectual de clasă și calitatea de OM.

Pentru rubrica noastră ne-a trimis câteva ,,Cuvinte costelive’’ pe care le redau mai jos, nu înainte de a-i mulțumi pentru sfaturi, pentru cărți, pentru tot ceea ce reprezintă în literatură și în viața de zi cu zi.

Pentru mine, Cornel Udrea este un mentor și un prieten mai mare, iar cum pe 27 martie își va serba ziua de naștere, îi doresc - din partea mea și a cititorilor rubricii ,,Cioburi de metaforă’’ - multă sănătate, tinerețe fără bătrânețe și succes în definitivarea proiectelor la care știu că lucrează acum… La mulți ani, dragă Maestre!

CUVINTE COSTELIVE…

> L-am zărit în câmpul cu lavandă și am crezut că este la cules, dar m-am înșelat: stătea pe vine, îmbinând utilul cu plăcutul. Deh, om politic...

> Nu mai ştiu precis: eu fugeam de urs sau el mă fugărea pe mine…

> Cum își începe un canibal povestea: „...și se rătăciseră, săracii! Am aflat, apoi, că erau proaspeți, căsătoriți...”

> Ce vor deţinuţii: o zi a porţilor deschise!

> Chemarea patetică „Trăiască libertatea păsărilor din colivii! Deschideți ușițele coliviilor! Cerul aparține păsărilor!”, a avut un ecou formidabil: într-un entuziasm de nedescris s-au deschis ușițele coliviilor, ferestrele, iar păsările captive, care nu aveau deprinderea zborului, au fost lăsate într-o libertate ucigătoare! 

- Ce să înțelegem noi din aceasta, copii? 

- Că este pauza mare, to'arșa, și vrem să ieșim în curtea școlii!

> De câte ori îmi văd venitul, mă apucă plecatul...

> Dacă aș bea 1% din cafelele ce mi se oferă în fiecare dimineață, cred că aș avea tensiunea unuia care iese în Cosmos și se strigă după el: „pune-ți casca, băăă, n-o ține în mână!”

> Stimată Doamnă, să știți că negrul vă prinde! 

De aceea va trebui să alergați!

> E mangă: s-a des hidratat!

> Se întâmplă ceva pe canicula asta: umbra mi-a venit acasă după 30 de minute de la sosirea mea…

> Totuși, e un pas mare spre civilizație: i-a pus capac veceului turcesc!

> Primul om în Cosmos a fost cățelușa Laika.

 > Proiectul cu bătaie lungă despre o Românie educată cred că este o omletă foarte gustoasă făcută din ouă de lemn.

> Ce mici sunteți! - spuse muștarul...

> De ce am tot amânat bacalaureatul? Fiindcă un masterat, băh, nu e joacă cum crezi tu!

> În democrația românească orice chiștoc de țigară, cu ambiții, se consideră licurici și se comportă ca un licurici. Nu, nu m-am referit la persoana aceea, chit că e fumată deja și pusă în scrumieră...

> Pasărea colibri, privind un ou de struţ: dacă vrei, poţi!

> Știu de ce nu este înțeles domnul politician: are un defect de vorbire, când tace.

> Vorba minerului șomer: „Vai, de mine și de mine!”

> Ai vindecat cauza? Foarte bine: efectul moare sănătos!

> Românul se trezește ușor, dar se deșteaptă greu!

Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!