Introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea, în medie, cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară, potrivit reprezentanţilor patronatelor.
Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri publice privind introducerea taxei fast-food, că preţul alimentelor ar creşte în medie cu peste 20%, dar vor fi produse al căror preţ va fi majorat şi cu mai mult de 30%.
La rândul său, preşedintele Federaţiei din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a adăugat că introducerea taxei ar putea duce la disponibilizarea a circa 20% din personalul din industrie, adică peste 36.000 de persoane.
"Suma care se doreşte a fi încasată prin această taxă de către Ministerul Sănătăţii este în jurul a un miliard de euro. În anul 2008, cifra de afaceri a întregii industrii alimentare a fost de 11,3 miliarde de euro, iar în 2009, aceasta a scăzut la 10 miliarde, incluzând vinul, berea, apele minerale şi importurile. Dacă le-am scădea pe acestea, cifra impozabilă ar fi de circa 8 miliarde de euro", a spus Minea ieri, într-o dezbatere publică pe tema taxei fast-food.
El a adăugat că termenul fast-food nu poate fi definit exact, iar taxa va fi una care va afecta întreaga industrie alimentară.

 

"Este posibil ca România să deregleze artificial preţul alimentelor”

Taxa pe fast-food va fi percepută începând cu luna martie 2010 şi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast-food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare, cuantumul contribuţiei urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.
Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr şi cu aditivi alimentari, iar în această categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri şi chipsuri, precum şi băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate sau apei minerale îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume.
Potrivit preşedintelui Romalimenta, toate brânzeturile, smântâna, laptele şi untul au conţinut crescut de sare, precum şi toate produsele din industria cărnii.
Conţinut crescut de zahăr se regăseşte în compoturi, dulceţuri, miere şi o mare parte din fructe.
"Este posibil ca România să deregleze artificial preţul alimentelor printr-o idee pe care Ministerul Sănătăţii o consideră novatoare. Toate taxele înseamnă creşteri de preţuri care vor fi suportate de către populaţie", a mai spus Minea.
Totodată, Dragoş Frumosu a avertizat că majorările de preţuri vor conduce la scăderi ale consumului, ceea ce va avea ca efect reduceri de personal în industria alimentară.
"Se doreşte transformarea României dintr-o ţară producătoare de alimente într-o ţară importatoare", a afirmat Frumosu.
La rândul său, şi Sorin Chelmu, secretar general adjunct în Ministerul Agriculturii, prezent la dezbatere, consideră că noua taxă ar putea avea ca efect majorarea preţului alimentelor.
Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conţinutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum şi cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast-food.
Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin negocieri între Ministerul Sănătăţii şi companii.

 

MS: Cifrele avansate de patronate sunt nerealiste

Cifrele avansate, ieri, de reprezentanţii patronatelor din alimentaţie, privind instituirea unei contribuţii pentru descurajarea consumului de produse nesănătoase având conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr, aditivi alimentari sunt nerealiste şi nu au bază de calcul, arată Ministerul Sănătăţii.
Potrivit unui comunicat de ieri, Ministerul Sănătăţii nu a stabilit, până în 1 februarie, lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate şi nici cuantumul de contribuţii. De asemenea, nu au fost avansate cifre pe baza cărora ar putea fi calculate majorări de preţuri la alimente sau disponibilizări de personal.
"Oficialii Ministerului Sănătăţii atrag atenţia reprezentanţilor asociaţiilor profesionale din acest sector să nu folosească intenţia MS privind descurajarea consumului de alimente nesănătoase ca un pretext pentru introducerea, nejustificat, a propriilor intenţii şi măsuri care pot afecta populaţia", potrivit documentului.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii anunţă că instituţia are în dezbatere o intenţie, şi la fel ca şi în cazul celorlalte proiecte supuse dezbaterii publice, se aşteaptă observaţiile şi sugestiile tuturor celor interesaţi, care vor fi luate în discuţie.
"De altfel, joi, Ministerul Sănătăţii va organiza o dezbatere publică privind instituirea unei contribuţii pentru descurajarea consumului alimentelor nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahar, cu aditivi alimentari acest subiect la sediul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. Dezbatearea a fost solicitată de către Romalimenta, Rompan şi Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui", se precizează în comunicatul MS.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Taxa fast-food va scumpi alimentele cu 20% şi va duce la concedierea a 36.000 de angajaţi.

Comentarii