Infracţiunile informatice îşi continuă trendul ascendent, infractorii se reorientează

Numărul de cazuri de criminalitate informatică din România se menţine pe un trend ascendent în fiecare an, multe grupări infracţionale reorientându-se spre astfel de activităţi pentru câştigurile mari pe care le obţin şi pentru riscurile relativ mici de a fi depistate, potrivit Poliţiei Române.
Autorităţile române au întocmit, în primele nouă luni ale acestui an, 78 de dosare penale de criminalitate informatică şi au trimis în judecată 390 de persoane (241 în stare de arest) pentru 639 de infracţiuni, se arată, vineri, într-un răspuns al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) la solicitarea MEDIAFAX.
"În fiecare an se constată o creştere a numărului de cazuri de criminalitate informatică înregistrate, atacurile phishing înscriindu-se de asemenea în acest trend ascendent", precizează sursa citată.
Printre cauzele creşterii numărului de infracţiuni informatice poliţiştii menţionează creşterea numărului de utilizatori ai internetului şi sistemelor informatice. Această situaţie a dus la creşterea numărului de victime ale unor astfel de infracţiuni, dar şi la creşterea celor care s-au implicat în săvârşirea acestor fapte.
Totodată, Poliţia Română menţionează că cei care comit astfel de fapte se organizează în adevărate grupuri infracţionale, având preocuparea constantă de a-şi perfecţiona metodele de operare.
Un factor extrem de important, însă, este reorientarea grupărilor infracţionale către atacurile informatice, "fiind cunoscut faptul că o parte din reţelele criminale organizate, transnaţionale, care în trecut îşi desfăşurau activitatea în alte domenii, se ocupă în prezent de săvârşirea de infracţiuni cu cărţi de credit şi prin internet", precizează Poliţia Română. Astfel, reţelele de traficanţi auto, traficanţi de persoane şi chiar traficanţi de droguri s-au reorientat spre criminalitatea informatică.
Motivele acestei reorientări sunt câştigurile foarte mari, obţinute într-un timp scurt şi cu riscuri relativ mici, precum şi caracterul transfrontalier al acestor fapte, ceea ce îngreunează instrumentarea cazurilor de către autorităţile naţionale. Potrivit Poliţiei Române, pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori, de obţinerea unor informaţii de la autorităţile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistenţă juridică internaţională, procedură ce este costisitoare şi lentă.
În plus, membrii grupărilor infracţionale au acces la tehnologii de ultimă oră, se pot deplasa rapid dintr-un stat în altul şi nu există limitări în activitatea infracţională, spaţiul virtual permiţând ca distanţele fizice să nu mai aibă nici o importanţă, precizează IGPR.