Un membru al Blocului Naţional al Revoluţionarilor (BNR) aflat în greva foamei a ajuns, în noaptea de Crăciun, la spital, unde a fost operat de urgenţă, iar alţii au avut probleme serioase de sănătate în urma protestului extrem la care au recurs.
Potrivit unui comunicat al BNR de ieri, Gheorghe Ioniţă, unul din membrii asociaţiei aflaţi de o săptămână în greva foamei, a fost transportat cu salvarea la Spitalul "Sfântul Ioan" din Capitală, unde a fost operat după ce şi familia sa a sosit la spital.
În plus, în zilele anterioare, mai mulţi revoluţionari "s-au aflat în situaţii limită, respectiv fibrilaţii, pierdere a cunoştinţei, halucinaţii sau alte tulburări ale stării lor de sănătate", se mai arată în comunicatul citat.
Hotărâţi să continue protestul.
În ciuda celor întâmplate, revoluţionarii anunţă că sunt hotărâţi "să nu părăsească şi să nu renunţe la acest mijloc de protest extrem" până când nu vor obţine ceea ce şi-au propus.
Revoluţionarii spun că au intrat în greva foamei din cauza modului extrem de lent în care se face verificarea şi preschimbarea certificatelor de revoluţionar, fără de care nu pot beneficia de privilegiile ce le revin din acest statut. Ei acuză autorităţile atât pentru problemele lor, cât şi, la modul general, pentru modul în care gestionează problemele României la 18 ani de la revoluţia din decembrie 1989.
Aproximativ o sută de revoluţionari din Capitală şi din alte cinci oraşe din ţară sunt, de joia trecută, în greva foamei. În semn de solidaritate cu cei 63 de membri ai Blocului Naţional al Revoluţionarilor 1989 aflaţi în greva foamei în Bucureşti, la Palatul Copiilor, cu cei 12 din Braşov şi cu alte câteva zeci de persoane din Constanţa, Cluj şi Piteşti care au recurs la acest protest extrem, revoluţionarii din Bacău, Medgidia, Arad, Timişoara, Dâmboviţa, Slatina, Bistriţa au pichetat atunci sediile Prefecturilor.
Nemulţumiri.
La "majoratul" revoluţiei, aşa cum au numit membrii BNR comemorarea a 18 ani de la evenimentele din decembrie 1989, cele câteva sute de persoane care au intrat în greva foamei au solicitat aflarea cât mai repede a adevărului despre revoluţie, "astfel încât criminalii şi complicii acestora, care au ucis peste 1.200 de persoane, să-şi primească pedeapsa".
"Vrem să se demaşte criminalii din decembrie 1989 şi complicii acestora, să fie îndepărtaţi din instituţiile care au tangenţă cu revoluţionarii, impostorii, corupţii şi foştii angajaţi ai ministerelor care au contribuit la reprimarea sângeroasă a manifestanţilor paşnici din decembrie 1989", afirma liderul acestora, Dorin Lazăr Maior.
Revoluţionarii mai cer să se aplice Legea 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria revoluţiei române din decembrie 1989. Legea recunoştinţei acordă unele drepturi eroilor din 1989 şi urmaşilor acestora.
"Această lege prevede măsuri reparatorii pentru victimele revoluţiei, când au fost asasinaţi mii de oameni, statul angajându-se numai în scris că se va face dreptate şi pentru aceste persoane care au rămas în viaţă sau pentru urmaşii celor care au murit", explica Maior.