Nu mai puțin de 92 de persoane și 954 de infracțiuni sunt cercetate într-un dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Suceava, dosar în care procurorii investighează afacerile ilicite ale unor cadre medicale care au pus la cale o adevărată rețea de documente falsificate prin care sute de suceveni au beneficiat, contra cost, de pensii de boală și încadrări în grad de handicap, deși nu îndeplineau condițiile cerute de legislația în domeniu.
În cursul zilei de ieri, la solicitarea cotidianului nostru, procurorii PCA Suceava au venit cu noi amănunte despre acest dosar.
13 percheziții în 2011. Ce s-a întâmplat de atunci?
Pe 8 aprilie 2011, polițiști de la Direcția Generală Anticorupție Suceava, sub coordonarea unui procuror, au efectuat 13 percheziții la domiciliile unor suspecți, dar și la Policlinica din Areni, în clădirea fostei policlinici industriale, la câteva secții ale Spitalului Județean Suceava și la birourile comisiilor de specialitate de încadrare în grad de handicap ori de expertizare a capacității de muncă.
Au trecut aproape patru ani de atunci și ne-am adresat anchetatorilor pentru a afla ce se întâmplă cu acest dosar, care este stadiul cercetărilor.
„În cauză, până în acest moment, se efectuează cercetări pentru comiterea a 954 de infracțiuni. Pentru 106 infracțiuni se efectuează cercetări in rem (n.r. – față de fapte și nu față de persoane). Pentru 776 de infracțiuni se efectuează cercetări față de 92 de persoane. Dintre acestea, 80 de persoane sunt cercetate în calitate de suspecți pentru 598 de infracțiuni și 22 de persoane sunt cercetate în calitate de inculpați pentru 178 de infracțiuni”, reiese dintr-un răspuns primit ieri în urma solicitării făcute de cotidianul nostru, răspuns din care înțelegem că o parte dintre persoanele cercetate au și calitatea de inculpat (pentru anumite fapte), dar și cea de suspect (pentru alte acuzații).
Falsuri pe bandă: scrisori medicale, bilete de ieșire din spital, buletine de analize etc.
Ilegalitățile investigate în dosarul aflat în lucru la PCA Suceava s-au petrecut în perioada 2010-2011, când „mai multe persoane din județ au obținut, prin cumpărare și trafic de influență, documente, certificate de încadrare în grad de handicap și decizii de stabilire a gradului de invaliditate în urma expertizării capacității de muncă, în baza cărora au fost încasate sume de bani reprezentând prestații sociale și pensii de invaliditate”.
Au fost falsificate numeroase înscrisuri, spun anchetatorii, respectiv scrisori medicale, bilete de ieșire din spital, fișe de spitalizare, cereri în vederea efectuării de analize medicale de laborator, buletine de analize, anchete sociale, ecografii abdominale, documentare de expertizare a capacității de muncă etc.
Pentru acoperirea falsurilor, susțin reprezentanții PCA Suceava, au fost operate mai multe înregistrări fictive în „Registre de evidență ale pacienților consultați”, aparținând Spitalului Județean Suceava sau cabinetelor medicale de specialitate.
Analizele unor pacienți bolnavi, trecute pe buletinele persoanelor sănătoase
Anchetatorii acestui amplu dosar arată și că multe dintre falsuri s-au făcut prin intermediul unui laborator de analize.
De exemplu, a fost solicitată respectivului laborator efectuarea de analize medicale pentru pacienți care apăreau internați în Secția de Nefrologie a Spitalului Județean Suceava, deși aceste persoane nu erau internate în spital (la data formulării cererilor).
„Astfel, la laboratorul de analize medicale au fost primite cereri întocmite în fals, însoțite de probe biologice care nu aparțineau presupușilor bolnavi (probe de urină, care puteau fi procurate cu ușurință), în scopul obținerii buletinelor de analiză. Cu bună-credință, angajații laboratorului au efectuat analizele solicitate, rezultatele fiind, în majoritatea cazurilor, corespunzătoare unor persoane sănătoase. Buletinele astfel obținute au fost ulterior modificate, prin folosirea unor decupaje din alte buletine și xerocopiere, în partea de analize medicale, astfel încât să apară valori ale unor persoane bolnave”, explică procurorii cum se făceau falsurile.
Parafele doctorilor, folosite ilegal pe documente medicale tipizate
În ceea ce privește falsificarea celorlalte acte medicale, mai arată procurorii, a reieșit că în multe cazuri au fost folosite, neautorizat, parafele doctorilor, de persoane aflate în aproprierea acestora și care aveau acces la aceste parafe și la formularele tipizate. „Acestea erau parafate și completate fictiv cu datele presupușilor pacienți, investigațiile realizate și diferite diagnostice medicale”, mai arată anchetatorii.
La perchezițiile efectuate în cauză, la domiciliul persoanelor anchetate, au fost identificate și ridicate numeroase documente tipizate, completate, necompletate sau purtând doar impresiunile parafelor a diferiți doctori, pentru a fi completate după necesități. „O parte dintre actele medicale au fost falsificate, ca urmare a solicitărilor traficanților de influență, direct de doctorii specialiști, angajați ai Spitalului Județean Suceava sau care funcționează la diferite cabinete medicale de specialitate”, mai spun procurorii.
Anchete sociale false
Odată obținute falsurile descrise anterior, acesta erau folosite pentru emiterea mai multor adeverințe medicale și anchete sociale, care la rândul lor erau false și care – explică reprezentanții PCA Suceava – alături de actele medicale falsificate, au fost depuse la Comisiile de expertizare ale capacității de muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Suceava și la Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, de unde au ajuns, prin parcurgerea formalităților oficiale, la Comisia de stabilire a încadrării în grad de handicap, din cadrul Direcției de Asistență Socială Suceava, aflată în subordinea Consiliului Județean Suceava.
„Deși traficanții nu aveau o influență reală asupra membrilor comisiilor responsabili de încadrarea în grad de invaliditate sau de handicap, au susținut aceasta în fața cumpărătorilor de influență. În fapt, persoanele implicate în falsificarea actelor medicale cunoșteau modul în care trebuie completate aceste acte, astfel încât beneficiarii să obțină scopul promis, atât pentru a apela în viitor la aceștia, fie pentru a le aduce alți clienți”, mai arată anchetatorii.
Prejudiciu parțial: 137.000 de lei
În adresa remisă cotidianului nostru, procurorii PCA Suceava subliniază faptul că, în urma folosirii înscrisurilor falsificate, au fost emise (fără vinovăția membrilor comisiei) acte oficiale de stabilire a încadrării în diferite grade de invaliditate și certificare de încadrare în grad de handicap, în baza cărora au fost încasate, ilegal, sume de bani, reprezentând pensii de invaliditate și prestații sociale.
„În cauză există constituiri de parte civilă pentru sume aproximând 137.000 de lei, până în prezent fiind recuperată suma totală de 17.000 de lei. De asemenea, în cauză mai sunt indisponibilizate sume de bani, reprezentând 8.050 de lei și 880 de euro”, explică procurorul general al PCA Suceava, Daniela Iuliana Lămășanu.
126 de audieri. Printre cei audiați, doctori și angajați ai unor primării
Purtătorul de cuvânt al PCA Suceava, procurorul Constantin Martin, a arătat că până în acest moment au fost realizate în cauză 126 de audieri, dintre care 38 de audieri persoane în calitate de suspecți, 22 de audieri persoane în calitate de inculpați și 66 de audieri în calitate de martori.
„Printre persoanele audiate ca martori se află medici de familie, angajați ai primăriilor de pe raza județului Suceava responsabili cu întocmirea anchetelor sociale, medicii din cadrul Comisiilor de expertizare a capacității de muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Suceava sau care au funcționat la data faptelor ca secretari ai acestora, membrii Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Suceava și ai Comisiei de stabilire a încadrării în grad de handicap, angajați ai laboratorului de analize medicale și ai Spitalului Județean de Urgență Suceava”, explică procurorul Constantin Martin.
Beneficiarii: bătrâni amărâți.Profitorii: medici, asistente și infirmiere ori funcționari din primării
Reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava precizează că mare parte din persoanele cercetate pentru cumpărare de influență, adică cei care au dat bani pentru a obține ilegal acele drepturi bănești, sunt persoane în vârstă, majoritatea cu o situație materială dificilă. „Au comis faptele în scopul obținerii unor venituri lunare sau de teama pierderii acestora, în cazul celor care aveau deja pensii pe caz de boală, ca urmare a înăspririi condițiilor de acordare/menținere a gradului de invaliditate stabilit anterior”, explică procurorii, cu precizarea că majoritatea acestor persoane au colaborat cu organele de anchetă, recunoscând faptele, o parte dintre ele restituind, după posibilități, prin plată, integral sau parțial sumele încasate ilegal.
În privința celor care au făcut parte din acea rețea de falsuri în serie, suspecți sau inculpați care au luat șpagă pentru a comite ilegalitățile, anchetatorii arată că printre aceștia se numără medici angajați (sau foști angajați) ai Spitalului Județean Suceava sau care funcționează la cabinete medicale de specialitate pe raza municipiului Suceava. De asemenea, pe aceeași listă găsim și asistente, infirmiere (angajate sau foste angajate), dar și alți angajați ai Spitalului Județean Suceava, precum și asistenți sociali în cadrul primăriilor situate pe raza județului Suceava, responsabili cu întocmirea de anchete sociale.
