A. În firul magic alb-roșu al mărțișorului se împleteau destinul individual și cel universal
Tradiția dăruirii mărțișorului nu se găsește în lume decât în spațiul carpatic și la unele populații românești de la hotarele țării. „Obiceiul Mărțișorului este pur românesc, vechimea sa pierzându-se în timp. De la români, acest obicei a fost preluat și de alte popoare din centrul și sudul Europei”, ne-a spus muzeograful Elena Ciobanu. În firul magic alb-roșu al mărțișorului se împleteau destinul individual și cel universal (al rosturilor sociale și cosmice). Unele legende spun că firul mărțișorului ar fi tors de Baba Dochia, zeița agrară și lunară (de aici și simbolul banului de argint găurit ce întruchipa luna și se agăța de fir). Chiar și în zilele noastre, podoabele de mărțișor apar mai mult sub forma unor reprezentări feminine (floare, pasăre, albină). „În secolul trecut, mărțișorul era confecționat de către mame din fir de ață sau lână albă și roșie de care se prindea o monedă de argint sau chiar de aur. Acest mărțișor se prindea de mâna copiilor în dimineața zilei de 1 Martie, înainte să răsară soarele. Acest simbol al înnoirii timpului, al primăverii, al norocului era purtat 12 zile în unele locuri până la Buna Vestire sau Florii sau chiar până la înflorirea pomilor sau a trandafirilor, când șnurul era atârnat de ramurile unu pom tânăr sau de crengile unui trandafir (ca ofrandă adusă reginei florilor, ca o salutare poetică adresată primăverii) pentru a fi sănătoși și frumoși ca florile pomului sau a trandafirilor”, ne-a povestit Elena Ciobanu. În zilele noastre se oferă mărțișoare tuturor fetelor tinere, băieților și adulților, dincolo de aspectul comercial, cu toții suntem încântați să oferim, să primim și să purtăm în piept mărțișoare. Elevii își pregătesc cu câteva zile înainte de 1 Martie mărțișoare, pe care le oferă tuturor
profesorilor. 1 Martie rămâne o zi a iubirii, a dăruirii, este deschidere de drum pentru primăvară, care din păcate, nu prea dă semne să se apropie.
B. Mărțișorul la origini a fost un dar magic, ritualic
Obiceiul mărțișorului este unul din cele mai originale obiceiuri românești. Pentru marea lui frumusețe el a prins și la popoarele din jur. „Sărbătoarea Mărțișorului și a simbolului care o însoțește reprezintă o frântură din scenariul de înnoire a timpului în prag de primăvară și este legată de nașterea și moartea Dochiei”, ne-a spus muzeograful Elena Ciobanu, de la Complexul Muzeal „Bucovina”. La origini a fost un dar magic, ritualic. Se purta la încheietura mâinii, apoi la gât. Un fir de lână alb se înfășura cu altul negru (roșu apare mai târziu), ca un simbol al împletirii iarnă-vară, întuneric-lumină, bine-rău, viață-moarte. Se punea copiilor, fetelor, ființelor fragile, pentru a fi apărate de primejdii, boli și să nu le ardă soarele prea tare. Mai târziu, firul împletit a fost împodobit și cu un ban de aur.
C. Micul talisman, mărțișorul, a devenit bijuterie, apoi marfă
Drumul acestui obicei, până în zilele noastre, este ușor de urmărit. Micul talisman a devenit bijuterie, apoi .. marfă. Cu toate acestea, gândul bun cu care el este dăruit îl însoțește, indiferent de calitatea materialului din care a fost făcut. „În calendarul popular ziua de 1 Martie este socotită ca o sărbătoare, oamenii nu lucrează pentru a domoli mânia „babelor” și pentru ca frigurile de primăvară să nu dăuneze semănătorilor”, a mai spus Elena Ciobanu. Cândva, în lumea satelor, într-o anume zi magică, mărțișorul se scotea și se agăța de creanga unui pom. De 1 Martie, femeile din România primesc mărțișoare. Elena Ciobanu, cunoscătoare a tradițiilor populare din Bucovina ne-a spus că „în spiritualitatea bucovineană mărțișorul reprezintă funia celor 365 de zile ale anului, funie toarsă de Dochia ( pe 1 Martie este ziua Dochiei) în timp ce urca cu oile pe munte. Asemenea ursitoarelor, care la nașterea copilului „torc” firul vieții acestuia. Dochia toarce primăvara firul anului la nașterea timpului” . Există zone din Moldova în care fetele confecționează mărțișoare și le oferă aleșilor lor. Felul în care aceste fire de lână se realizează, ține de un ritual al armoniei. Se fac adevărate calcule, care pun de acord statura celui pentru care se face mărțișorul cu poarta casei, cu ușa și cercevelele ferestrelor. Cu alte cuvinte, structura fizică a viitorului posesor de fir magic, trebuie să se integreze corect în mediul apropiat. Talismanul îl va apăra în aceeași măsură simbolică, în care poarta, ușa și ferestrele apără casa în care el trăiește.
Mărțișorul în Bucovina
Tradiția dăruirii mărțișorului nu se găsește în lume decât în spațiul carpatic și la unele populații românești de la hotarele țării
În vechime mărțișorul se lega la încheietura mâinii, la ființele fragile, pentru a fi apărate de primejdii
„În spiritualitatea bucovineană mărțișorul reprezintă funia celor 365 de zile ale anului, funie toarsă de Dochia, în timp ce urca cu oile pe munte”
