Sfinţii Mucenici Zenovie, episcopul, şi Zenovia, sora lui, au trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) în cetatea Egeea din părţile Ciliciei. Părinţii i-au crescut în frica Domnului. Aceştia mutându-se la Domnul, au lăsat copiilor moştenire multă avere. Zenovia a încredinţat partea ei de avere fratelui său, pentru săraci, intrând în mănăstire. Zenovie, odată cu împărţirea averii la săraci, propovăduia şi cuvântul Evangheliei. Pentru râvna sa, a fost pus episcop al cetăţii Egeea şi a primit de la Domnul darul tămăduirii.
Pornindu-se prigoana creştinilor, Sfântul Zenovie a fost adus înaintea dregătorului Lisias, care l-a îndemnat să jertfească zeilor. Însă Sfântul Zenovie a răspuns cu îndrăzneală: "Viaţa cea vremelnică, pe pământ, fără Hristos, nu este viaţă, ci moarte adevărată, iar moartea pentru credinţa în Hristos nu este moarte, ci viaţă veşnică". Deci a fost pus la chinuri. Sfânta Zenovia, aflând de chinurile fratelui ei, i-a mărturisit lui Lisias că este creştină. Chinurile nu i-au vătămat, de aceea au primit cununa muceniciei prin sabie. Astăzi este pomenit şi Sfântul Apostol Cleopa.
(diac. George ANICULOAIE)