Adormirea Sfintei Ana, mama Fecioarei Maria

Astăzi Biserica Ortodoxă sărbătoreşte pomenirea Adormirii Sfintei Ana, maica Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu Maria. Tot în această zi, se face pomenirea Sfinţilor 165 de Părinţi, ce s-au strâns la al V-lea Sinod Ecumenic în Constantinopol, de au supus şi au stricat dogmele lui Origen, pomenirea Cuvioasei Olimpiada, diaconiţa din Constantinopol, a Cuvioasei Maicii noastre Eupraxia din Tabena şi a Sfinţilor Mucenici Sact, Matur, Atal şi Blandina.

Sfânta Ana era din seminţia lui Levi şi a fost fiica Mariei şi a preotului Natan din neamul lui Aaron. Aceştia au trăit în timpul reginei Cleopatra a Egiptului (69-30 î.Hr.). Preotul Natan a avut trei fiice: Maria, căsătorită în Betleem, a născut pe Salomi; Sovi, căsătorită tot în Betleem, a născut pe Elisabeta, soţia preotului Zaharia şi mama Sfântului Ioan Botezătorul; Ana, căsătorită în Galileea cu Ioachim şi a născut pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Deci Salomi, Elisabeta şi Sfânta Fecioară Maria au fost verişoare primare. La vârsta de trei ani, Preasfânta Fecioară Maria a fost dusă la templul din Ierusalim, unde i s-a dat învăţătură, locuinţă şi îngrijire într-una din clădirile templului. După moartea lui Ioachim, Sfânta Ana s-a dus la Ierusalim lângă Sfânta Fecioară Maria. Ea şi-a petrecut restul zilelor în rugăciune, post şi fapte bune. A trecut la Domnul la vârsta de 79 de ani, iar Ioachim la vârsta de 80 de ani.

Cuvioasa Olimpiada

S-a născut la Constantinopol. Era fiica Olimpiadei şi a senatorului Anusie Secundul. A fost logodită cu tânărul Nevredie, însă acesta a murit la puţin timp după ce s-au logodit. Nu după mult timp au murit şi părinţii Olimpiadei, rămânând orfană. Împăratul Teodosie cel Mare (379-395) dorea să o căsătorească cu Elpidie, o rudă a sa. Prefectul Constantinopolului, Optat, i-a confiscat toate averile Olimpiadei în dorinţa de a o îndupleca pentru a se căsători cu Elpidie. Printr-o scrisoare Olimpiada i-a mulţumit împăratului că a scăpat-o de grija administrării tuturor bunurilor rămase de la părinţii ei. Împăratul Teodosie, fiind un om credincios, şi-a dat seama de virtutea Olimpiadei şi a lăsat-o să trăiască în pace, iar în anul 391, când aceasta a împlinit vârsta de 30 de ani, i-a înapoiat toate bunurile. Mulţi ierarhi, precum Sfântul Grigorie de Nazianz, Petru al Sevastiei (fratele Sfântului Vasile cel Mare), Epifanie al Ciprului, erau primiţi în casa Olimpiadei şi se învredniceau de daruri pentru bisericile şi săracii lor. Cuvioasa Olimpiada a murit în timp ce se afla în exil în Nicomidia (Asia Mică), în anul 410.

Cuvioasa Eupraxia

A fost soţia lui Antigon, o rudă a împăratului Teodosie cel Mare (379-395), şi a trăit în Constantinopol. Dumnezeu le-a dăruit o fetiţă căreia i-au pus numele ca al mamei, adică Eupraxia. După doi ani, a rămas orfană, căci Antigon a murit. După cinci ani, Eupraxia şi fiica ei au părăsit Constantinopolul şi au mers la mănăstirile din Tebaida Egiptului. În cele din urmă s-au oprit la o mănăstire de maici. Aici au stat timp de doi ani, după care mama Eupraxiei s-a mutat la Domnul. Aflând împăratul de moartea timpurie a soţiei rudei sale, a vrut să o scoată pe fiica acesteia din acea mănăstire şi să o căsătorească cu fiul unui senator. Însă Eupraxia i-a răspuns printr-o scrisoare în care îl ruga pe împărat să o lase să slujească Mântuitorului Iisus Hristos şi să împartă averea rămasă de la părinţi săracilor. Aşa s-a întâmplat, căci Eupraxia a rămas în mănăstire, unde şi-a îmbunătăţit viaţa duhovnicească. Dumnezeu a învrednicit-o chiar cu darul facerii de minuni. Cuvioasa Eupraxia a trăit până la vârsta de 30 de ani, când a trecut la Domnul, fiind înmormântată în cimitirul mănăstirii, lângă mama ei.

(sursa: Ziarul Lumina)