„Ziua Mamei”
„Duminică 11 Maiu,sărbătorim măreața sărbătoare «Ziua Mamei», aniversată în toate țările cu cultură înaintată. Nimeni nu uită de ea. Este dorința tuturor ca această zi să învie o sărbătoare internațională, căci până azi e unica legătură pacinică între popoare. Printr-un gând, în aceiași zi, ea unește, îndeamnă pe om la o resemnare nobilă, la iubire cătră aproape și la adevărata omenie. Cine ar putea trece această zi uitând de dorința sa?.
„Cuvântul Țărănimii”, Anul IX, Nr. 172, 11 Mai 1930.
„Dacă ar ști fotbaliștii de la Dinamo…”
„S-au urcat în tren (acceleratul 221) direct la vagonul restaurant. Și-au declarat de la început calitatea – microbiști. Și au amenințat că vor băga cuțitul în cine o să mai ceară schimbarea numelui Dinamo pentru că ar fi compromis.Mergeau la Brașov la meciul pe care l-a susținut acolo echipa lor favorită. După ce au mai băut (mulți urcaseră în tren în stare de ebrietate) l-au luat de piept pe controlor pentru că e rapidist (le ceruse biletele). Și pe un ofițer de armată pentru că e stelist (a îndrăznit să-i întrebe ceva). La Câmpina s-au urcat în tren trei polițiști (anunțați prin stație de șeful de tren) care au preferat să treacă „timizi” printre ei și să coboare apoi liniștiți la Sinaia. Au motivat că dinamoviștii sunt mulți. Într-adevăr erau. Câteva zeci. Toți fără bilet. La volanul restaurant erau conducătorul galeriei și vrei zece «coechipieri» de-ai lui. Înainte de a coborî au spart geamurile de la capătul vagonului, oglinzile și lămpile, au înjurat și au bruscat călătorii, au aruncat cu pietre în angajații CFR, după care au fugit peste linii. Spre stadion. Are nevoie echipa Dinamo de asemenea susținători care îi compromit numele?
„Adevărul”, Anul I, nr. 15, Mai 1990.