Astăzi, pe 1 septembrie, în toată țara se serbează Ziua Jandarmeriei Rurale, evenimentul urmând a fi marcat și la Suceava, printr-un simpozion. La sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava, vor fi prezentate expuneri privind trecutul și rolul structurilor rurale de jandarmi, la nivel național dar și local, iar preotul unității va oficia un Te-Deum în memoria jandarmilor căzuți la datorie.
Dacă la 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat actul care a pus bazele legale de organizare și funcționare a Jandarmeriei Române, instituția s-a extins, în timp dobândind noi atribuții datorită nevoii de ordine și credibilității pe care a căpătat-o în rândul populației.
Deoarece structurile specializate existente în anul 1893 nu făceau față situației complexe de pe teren, guvernul condus la avea vreme de Lascăr Catargiu promovează în parlament un act legislativ pentru înființarea Gendarmeriei Rurale, act normativ care este promulgat la 30 august 1893 prin Decret Regal și este publicat în Monitorul Oficial o zi mai târziu.
Companiile de jandarmi erau subdivizate în secții de jandarmi (la plăși) iar secțiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofițeri și trupă. Pe raza unui județ, numărul de secții și posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea județului, numărul de comune, densitatea populației și puterea economică.
Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofițeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum și dintre licențiații în drept sau cu multiple cunoștințe juridice. Militarii jandarmi erau recrutați numai dintre cei care aveau cunoștință de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 și 40 de ani, știau să scrie și să socotească și aveau o înălțime de minim 1,65 m și o înfățișare plăcută.
Din cadrul legii, rezultă că scopul principal pentru care a fost creată Jandarmeria Rurală a fost acela de a veghea în comunele rurale la menținerea ordinii și siguranței publice și executarea legilor.
După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării și a concentrării contingentelor chemate sub drapel și a asigurat poliția frontului, paza și apărarea punctelor de comandă și deplasarea coloanelor
Ca urmare a unor reorganizări succesive, până în anul 1949, când formațiunile teritoriale ale Jandarmeriei au trecut la Direcția Generală a Miliției, pe teritoriul actual al județului Suceava au funcționat subunități de jandarmerie rurală, astfel:
– în fostul județ Rădăuți – sectoare și secții de jandarmi în localitățile Siret și Vicovul de Sus și posturi de jandarmi în 23 de comune;
– în vechiul județ Suceava – Legiunea de Jandarmi Suceava cu sectoare în 3 localități și posturi în 17 comune;
– în județul Câmpulung funcționa o legiune de jandarmi cu 4 sectoare și 28 de posturi;
– în județul Baia este atestată o legiune de jandarmi cu 5 sectoare și 29 de posturi.
Jandarmeria în mediul rural s-a reconturat începând cu luna august 2003, când s-au înființat secții de jandarmi, posturi și grupe de supraveghere și intervenție. Astfel, la nivelul județului Suceava, atât prin subunitățile special constituite în mai multe comune, cât și prin efectivele secțiilor de jandarmi și ale structurilor mobile, jandarmii suceveni contribuie la asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică în localitățile rurale ale județului.
