– Cea de-a IV-a ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate de la Ciocănești nu a început fără ca emblema festivalului, un ou uriaș, înalt de 3 metri și greu de aproape o tonă, să fie adusă în centrul comunei
– Zeci de încondeietori, îmbrăcați în costume populare specifice zonei de unde vin, au venit la Festival cu sute de exponate, având grijă, însă, să nu-și uite acasă cărțile de vizită și să-și facă reclamă
– Internetul, sunt de părere unii, va fi cea mai bună metodă a meșteșugarilor pentru a-și „racola” în viitor clienții
– „Sunt foarte muți străini care vin să cumpere, sau cei care pleacă în străinătate și le duc celor de acolo în dar”, povestește Cristina Bădăluță, una dintre participantele la concurs
– “Îmi place totul aici, e minunat. Îmi plac tehnicile tradiționale de încondeiere și vreau să încerc și eu…”, spune o turistă venită la Ciocănești tocmai din Franța
S-a întâmplat sâmbătă, în comuna muzeu Ciocănești, la cea de-a IV-a ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate.
Încă de acum patru ani, înainte de „Lăsatul secului” pentru Postul Mare, zeci de încondeietori de ouă se adună la Ciocănești, pentru a participa la concursul decorării celui mai frumos ou din România. Fiecare vine în costumul popular specific zonei din care provine, își amenajează un stand de prezentare în sala mare a căminului cultural din centrul comunei. Fac ceea ce știu ei mai bine, să încondeieze ouă, și nu se opresc decât atunci când le explică turiștilor interesați ce tehnici folosesc și cum au învățat acest meșteșug.
– Oul uriaș
La fel au stat lucrurile și weekendul trecut, la cea de-a IV-a ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate (16-18 februarie a.c.). După „chematu-n sat cu doba” încă de la orele șapte ale dimineții de sâmbătă, în jur de 10:00, sătenii din Ciocănești s-au adunat cu mic cu mare în centrul comunei, în fața căminului cultural, unde a avut loc deschiderea oficială a festivalului, urmată de slujba de sfințire și binecuvântare a artei străbune a expoziției și a ouălor încondeiate, oficiată de arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, împreună cu un sobor de preoți. Apoi, a venit rândul paradei portului popular tradițional în sunetul buciumelor, zeci de ciocăneșteni îmbrăcați în costume populare, care pe cai, care în căruțe aranjate de sărbătoare cu covoare și pături țesute de gospodinele satului, aducând în mijlocul comunei un ou uriaș (din lemn), greu de aproape de o tonă, înalt de 3 metri, cu circumferința de 120 de centimetri, într-un străvechi car tras de o pereche de armăsari. Oul, considerat emblema festivalului, este pictat pe o parte cu chipul domnitorului Ștefan cel Mare, iar pe cealaltă cu modele tradiționale din Ciocănești. În spatele lui, alte trei ouă, tot din lemn, de aproape doi metri, reproducerea exactă a ouălor care au câștigat, la Ciocănești, marele premiu în edițiile anterioare.
– „Made în Bucovina”
Sala căminului cultural din centrul Ciocăneștiului era plină de meșteșugari, majoritatea veniți din satele bucovinene. În total, aproape 100 de concurenți care lucrau de zor pentru a-și demonstra măiestria în încondeiatul ouălor. Pentru cei mai mulți dintre ei, meșteșugul încondeierii ouălor, transmis de la o generație la alta, a devenit odată cu trecerea anilor o adevărată afacere. La Ciocănești, de exemplu, majoritatea sătencelor de aici au ajuns să trăiască numai din comercializarea ouălor încondeiate. La cinci sau șapte lei pentru un ou de găină împistrit sau până la o sută sau chiar trei sute de lei pentru unul de struț, femeile din Ciocănești vând tradiție oricărui turist dornic de o amintire din Bucovina. De altfel, în ultimii ani, la Ciocănești, comuna cu „un imens atelier al creației populare și tradiționale” –așa cum o descrie primarul localității, Gheorghe Tomoiagă, vin tot mai mulți turiști interesați de ouăle „made în Bucovina”.
Cristina Bădăluță este una dintre gospodinele Ciocăneștiului, pentru care încondeiatul ouălor este principala sursă de venit. A învățat încă de mică de la bătrânele satului, iar acum, la rândul ei, îi predă arta încondeierii ouălor fetiței ei, Claudia, în vârstă de 5 ani. Atât ea, cât și fetița ei, au fost premiate la ediția de anul trecut. „Este o artă care cu greu se poate face, dacă nu ai talent. Îți trebuie multă răbdare, mult calm, și, mai ales, trebuie să-ți placă tot ceea ce faci. Se poate învăța de la orice vârstă. Pe Claudia am învățat-o de la trei ani și a prins deja tainele acestui meșteșug… îi place să încondeieze”, ne mărturisește femeia.
– Afacerea cu ouă încondeiate, pe Internet
Cristina Bădăluță vrea să-și vândă ouăle și on-line, motiv pentru care a vorbit să-și facă un site pe Internet. „Am vorbit cu cineva de la București și urmează să-mi facă site. Până atunci, clienții mi-i găsesc prin telefon, las peste tot unde merg, la expoziții sau târguri prin țară, numerele mele de telefon. Văd că unii au cărți de vizită, am să-mi fac și eu…”, spune ea hotărâtă. Povestește că se câștigă destul de bine din încondeiatul ouălor, dar trebuie publicitate, „trebuie să știe lumea de tine, să poată face rost de numărul tău de telefon”. „Cel mai bine se vinde în perioada de dinaintea sărbătorilor de Paște, sau în timpul celor de la iarnă. Sunt foarte muți străini care vin să cumpere, sau cei care pleacă în străinătate și le duc celor de acolo în dar. Sunt și luni, să știți, în care nu vând nimic, dar se compensează cu celelalte în care vindem mai bine”, adaugă Cristina Bădăluță. Ideea paginii web prin care să-și promoveze produsele i-a venit și lui Ioan Zinici, din comuna Izvoarele Sucevei. „Am tot vândut prin diverse expoziții, târguri, acum vrem să ne facem și noi un site”, spune bărbatul. Ioan Zinici e de părere că instituțiile statului ar trebui să-i promoveze mai mult pe meșteșugari. În privința câștigului, Ioan Zinici nu e convins că încondeiatul e o afacere foarte bună: „la un ou lucrezi trei ore, de exemplu, și iei cinci lei…”. „Cât muncești, atât câștigi…”, concluzionează bărbatul. O parte din meșteșugarii prezenți zilele trecute la Ciocănești și-au expus produsele și la festivalurile și expozițiile din alte țări, fiind recunoscuți și pe plan internațional. Este și cazul Elenei Torac, din comuna Brodina, cea care le-a arătat din meșteșugul ei nemților, austriecilor, canadienilor, americanilor etc. „Ultima oară am fost la cea de-a 50-a ediție a Caravanei internaționale a talentelor, într-un schimb de experiență. Am văzut și celelalte țări ce prezintă și, cu mâna pe inimă vă spun, noi, românii, avem foarte multe de arătat întregii lumi”.
„Fabrica” de încondeiat ouă de la Ciocănești
Gheorghe Tomoioagă, primarul din Ciocănești, spune că afluența de turiști din ultimii ani, interesați de tradițiile bucovinenilor, l-a determinat să deschidă o școală de artă a încondeierii ouălor, condusă de cele mai talentate încondeietoare. „Mulți dintre ciocăneștenii noștri își câștigă existența din încondeierea ouălor. Datorită acestor ouă sînt ținuți copii la facultate, se ridică case, se modernizează gospodării, dar, cel mai important lucru, se modelează suflete”, spune Tomoioagă. Nu i-a fost ușor să organizeze an de an Festivalul, să adune zeci de încondeietori sub același acoperiș, să facă din manifestarea de la Ciocănești un eveniment cunoscut pe plan național. „Este o bucurie –mărturisește primarul Tomoioagă, și orice lucru îl faci din plăcere, își aduce satisfacții și nu obosești niciodată. Parcă-ți cresc puterile, atunci când vezi că lângă tine sunt oameni care iubesc arta, iubesc frumosul, care fac ceea ce le stă în puteri pentru a salva ceea ce păstrăm de la moșii și strămoșii noștri, adică aceste frumoase obiceiuri și tradiții, în care se identifică și ei ca adevărați români”.
– Peste 1000 de ouă încondeiate, înscrise în concurs
Regulile concursului cer ca fiecare meșteșugar să se înscrie cu o selecție de 12 ouă încondeiate (modele diferite), caracteristice zonei din care provine. Concurenții au la dispoziție două ore pentru a prezenta exponatele cu care s-au înscris în concurs, fără a pierde din vedere descrierea elementelor ornamentale folosite, cromatica, calitatea tehnicii de lucru și gradul de dificultate. Concursul propriu-zis se desfășoară timp de alte două ore , timp în care concurenții vor încondeia cât mai multe din ouăle pregătite, cinci la număr. O importanță foarte mare o are prezentarea standului și a costumului popular din zona geografică pe care o reprezintă fiecare concurent. Premiile se acordă pentru fiecare categorie de ouă încondeiate (în băi succesive de culoare, cu ceară, cu mărgele, pictate etc.), premii speciale ale juriului, precum și marele premiu al festivalului. Anul acesta, în concurs au fost înscrise în jur de 1200 de ouă încondeiate. Juriul a fost în premieră format atât din profesori de artă, cât și din reprezentanți ai încondeietorilor, premianți la edițiile anterioare. Într-un final, deși au avut o misiune deloc ușoară, membrii juriului, al cărui președinte a fost Pavel Blaj, directorul Centrului Județean de Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, au stabilit ca marele premiu al Festivalului să-i revină Mariei Timu, din Ciocănești, aceasta ocupând și locul I și la secțiunea de ouă împistrite.
Turiști de să-i numeri pe degete
Deși sala în care a avut loc concursul de încondeiat ouă a fost plină de exponatele a zeci de încodeietori de ouă, o abundență de creativitate, exprimată prin diverse tehnici de lucru și stiluri personale, numărul vizitatorilor expoziției cu vânzare a fost unul foarte mic, fiind mai mulți reprezentanții mass-media, organizatori și autorități locale și județene decât turiști. Printre aceștia din urmă, însă, se află și o turistă venită tocmai din Franța, Marie Groll, care nu a lipsit nici la ediția de anul trecut. “Am fost impresionată anul trecut de frumusețea ouălor, a costumelor populare, a folclorului românesc. Îmi place totul aici, e minunat. Îmi plac tehnicile tradiționale de încondeiere și vreau să încerc și eu… am mai făcut chestia asta”, declară turista. O altă femeie spune că a venit la Festival cu intenția de a-și îmbogăți colecția personală de ouă încondeiate. “Am o sută și ceva, poate și mai mult… Avem bogății multe, dar nu le prea prețuim. Păcat, se pierde sufletul românului”, spune femeia dezamăgită de numărul mic al turiștilor.
