Agricultura din județ începe să dea oarece semne de revenire, să semene cu cea care se practică în țările dezvoltate ale UE. Deocamdată însă doar la o scară mică, reprezentată de câteva zeci de arendași. În ultimii doi-trei ani numărul acestora a sporit, iar arendașii și-au extins semnificativ suprafețele lucrate, demonstrând că o agricultură mecanizată, pe suprafețe mari, gândită de specialiști, este profitabilă, în ciuda dificultăților generale din acest domeniu.
Conform evidențelor Direcției Agricole Suceava, în județ există 21 de mari forme asociative cu profil vegetal. Aici sunt incluși marii arendași, mulți apropiindu-se de o mie de hectare de teren lucrate, iar alții chiar depășind acest prag. După cum ne-a declarat Florinel Răduțu Avasaloaie, șeful Direcției Agricole Suceava, în afara acestora mai există arendași ce lucrează de la 30 de hectare până la o sută. Pe acest sector, în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere deosebită, putându-se vorbi de mai bine de o sută de arendași de acest gen. Sunt cultivatori de teren care și-au cumpărat un utilaj și au început să lucreze terenurile vecinilor de tarla, extinzându-se apoi încet, dar sigur. Dintre aceștia mulți au șanse să devină mari arendași, în următoarea perioadă.
Arendașii de frunte ai județului
Societatea care a lucrat în ultimii ani cele mai mari suprafețe este Prodimpex SRL din Bălcăuți. Cu utilaje care însumează o valoare de aproape două milioane de euro, investitorii Ilie Homeniuc și Ioan Naida se extind de la an la an. În acest an au ajuns la 1.109 hectare de teren, suprafața aflându-se cu precădere în Bălcăuți și Siret, dar și în Grămești și Calafindești.
În majoritate, terenul este arendat. Zona Siretului este una în care suprafețele nelucrate sunt omniprezente, astfel că arendașii au găsit un teren propice dezvoltării afacerii.
„În Bălcăuți și Siret avem deja mult teren arendat de ani de zile. Acum ne-am extins și la Grămești, unde este mult teren nelucrat. Este însă greu, un teren care nu a fost lucrat are nevoie de doi-trei ani pentru a fi adus la o stare bună, care să permită obținerea unor producții satisfăcătoare”, ne-a declarat Ilie Homeniuc.
Arendașul și asociatul său au trei culturi pe care pun un accent deosebit în acest an. Soia, cultivată pe 450 de hectare de teren, grâul, pe 230 de hectare, și cartoful, pe aproximativ 130 de hectare.
Terenurile din Bălcăuți, salvate de arendași
„La cartof am avut mereu o producție de la 35 de tone la hectar în sus, lucrăm soiuri din Scoția, Olanda sau Germania. Se pot scoate bani din agricultură, obținem un venit bun și vrem să ne extindem cât mai mult”, spune fără ezitare Homeniuc.
De altfel, comuna Bălcăuți este fruntașă la capitolul teren lucrat de arendași. Mai există o societate cu sediul în Negostina, care lucrează sute de hectare, plus mulți alți mici arendași, care lucrează câteva zeci de hectare.
Culturi profitabile, cu cinci angajați, la 950 de hectare de teren
Aproape la fel de mult teren agricol lucrează și doi arendași din zona Fălticeni, care dețin societățile Foragro Forăști și Agrohouse Drăgușeni. Ei cultivă 950 de hectare de teren în Drăgușeni și Forăști, printre asociați găsindu-se și Ștefan Indianu, fost director al Direcției Agricole Suceava.
La fel ca mulți cultivatori, aceștia pun un accent deosebit pe cultura rapiței, lucrată pe 300 de hectare de teren. De asemenea, ei au cultivat pe o suprafață mare, 145 de hectare, sfeclă de zahăr, evitată de mulți din cei care practică agricultura deoarece obținerea unei producții mulțumitoare, care să aducă profit, este greu de realizat, iar utilajele sunt scumpe.
„Dacă se obține o producție de peste 40 de tone la hectar, sfecla de zahăr este profitabilă, iar noi avem speranța că vom reuși acest lucru. La general, rapița, porumbul și soia, acestea sunt culturile care sunt profitabile în acest an, în ordinea în care v-am spus-o”, a făcut o radiografie succintă a anului agricol în curs Ștefan Indianu, de profesie inginer agronom, precizând că pentru producțiile din acest an s-au încheiat deja contracte de livrare.
Agricultura mecanizată, pe suprafețe mari, cu utilaje achiziționate cu sprijin de la UE, aceasta pare a fi cheia succesului.
„În momentul de față lucrăm cu cinci oameni”, a arătat Indianu.
Nemții care s-au apucat de agricultură pe câmpurile de lângă Fălticeni
Tot în zona Fălticeni se găsesc și doi tineri agronomi nemți, care au venit în zonă în mai 2008. S-au extins mult de la an la an, ajungând, acum, la 850 de hectare lucrate, în comunele Fântâna Mare, Forăști, Vadu Moldovei, Baia, Rădășeni, Cornu Luncii și Horodniceni.
Michael Liebscher și Bertram Vogt, ambii în vârstă de 29 de ani (a căror poveste o puteți citi pe larg în reportajul publicat în ediția din 30 mai 2011 a Monitorului de Suceava), cultivă cu precădere sfeclă de zahăr, rapiță, grâu, soia și porumb, culturi cu rată bună de profit, susțin cei doi tineri nemți. Și ei au arendat în majoritate teren lăsat pârloagă de localnici, nemții spunând că avem pământ bun, dar care s-a degradat deoarece nu a fost lucrat. Apoi, au mai povestit ei, din cauză că a fost lucrat separat, pe suprafețe mici, pământul este denivelat. Aceste probleme se remediază însă în doi-trei ani, astfel că și la aceștia plusurile sunt mai multe decât minusurile, astfel că sunt în plină extindere cu arendarea terenurilor.
Și în cazul lor, deși au cultivat 850 de hectare de teren, au doar șase angajați, agricultura fiind mecanizată în proporție de 99%. Excepție fac doar perioadele de recoltare, când mai apelează la câțiva angajați sezonieri.
Lumea văzută de un arendaș mai mic
Pentru arendașii cu suprafețe mai mici lucrurile nu sunt chiar atât de roz. Cu putere financiară redusă și utilaje puține, aceștia nu sunt încă foarte mulțumiți de profit. Anul trecut a fost însă unul destul de bun pentru majoritatea dintre ei.
Un exemplu în acest sens este Leonard Ioachimescu, care lucrează în jur de o sută de hectare de teren în Mitocu Dragomirnei. El este specializat pe cultura cartofului, iar anul trecut a fost unul bun pentru el. A obținut 35 de tone la hectar, iar prețul la cartof a fost unul bun, cel puțin comparativ cu anii precedenți.
„Au fost și momente când am vrut să renunț, însă merg mai departe, încerc să mă extind în următorii ani”, ne-a spus Leonard Ioachimescu.
Ce arendă plătesc marii cultivatori
Pentru a avea succes în agricultură și a nu a mai fi în situația de a investi mai mult decât câștigă, țăranii sunt sfătuiți să se asocieze și să lucreze, pe cât posibil, suprafețe cât mai compacte. Cei care nu vor sau nu pot face acest lucru au soluția de a da terenul în arendă.
Arenda oferită în momentul de față este, în medie, de 600 de kilograme de grâu la hectar sau echivalentul în bani al acestei cantități, la prețul pieței în momentul recoltării. Asta în condițiile în care, conform legii, arendașul încasează subvenția de la APIA, iar impozitul este achitat de proprietar.
