Zâmbete retro (2): Șampanie

Ședință. La Teatrul Național de Comedie, piesa „Romeo și Julieta” a fost pusă în scenă pentru muncitorii unei fabrici din București. La un moment dat, când Julieta (Mimi Botta) a rostit faimoasa replică: „Romeo, Romeo, unde ești, Romeo?”, o voce din audiență a replicat: „La o ședință de partid”. Audiența și actorii au izbucnit în râs și chiar și Julieta li s-a alăturat. Incidentul a trecut fără repercusiuni, pentru că omul care făcuse remarca era un muncitor.
Ciocu mic! Pe fața bancnotei de 5 lei este înfățișat portretul unei femei serioase, iar pe verso o imagine de la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Un român își întreabă prietenul: „De ce este această femeie așa serioasă, cu așa o gură ferm închisă”? Prietenul îi răspunde: „Păi dacă deschide gura ar ajunge pe cealaltă parte a bancnotei”.
Zebră. Ce diferență este între o zebră și un membru de partid? La zebră liniile sunt pe dobitoc, iar membrul de partid e dobitocul pe linie.
Diferență. Care este diferența între un bufon și un director de întreprindere comunistă: Bufonul este un om deștept care face pe prostul, iar directorul este un om prost care face pe deșteptul.
Hamali. Care este diferența între un hamal român și unul sovietic? Primul încarcă, iar cel de-al doilea descarcă.
Șampanie. Ce este șampania în RPR? Șampania este o băutură a clasei muncitoare, pe care aceasta o bea la zilele ei mari, prin intermediul reprezentanților săi.
Mână. Muncitorul Vasilescu de la o fabrică din București este chemat într-o zi la secția de cadre, de unde este dus la Miliție. Aici este întrebat dacă la ultimul 23 august a purtat portretul Anei Pauker. Răspunzând afirmativ, Vasilescu este luat și închis. După două luni de arest, abia întors acasă, este căutat din nou de un milițian și adus la post, unde este întrebat dacă își amintește că la 7 noiembrie a purtat portretul lui Vasile Luca, la manifestație. Răspunde afirmativ și este arestat din nou, Ana Pauker și Vasile Luca fiind socotiți acum inamici ai clasei muncitoare. Eliberat din nou, după o bucată de vreme, Vasilescu își continuă munca la fabrică. Vine ziua de 1 Mai, iar în dimineața plecării la manifestație, un membru de partid din fabrică îi dă lui Vasilescu sarcina de a duce portretul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Bineînțeles, tovarășul Vasilescu refuză cu încăpățânare o asemenea onoare, mai ales în urma celor întâmplate cu el. La toate insistențele activistului, el continuă să se opună cu îndârjire. Atunci, unul dintre colegii săi de muncă îl trage de mânecă și-i șoptește: „Ia-l, măi, Vasilescule, că tu ai mână bună!”
Rai (comunist). Într-o școală din RPR, profesorul întreabă pe elevi: de ce naționalitate erau Adam și Eva? După ce trec câteva momente de tăcere și meditație, un elev se ridică în picioare și spune: „Tovarășul profesor, după părerea mea, Adam și Eva erau în mod sigur sovietici”. Profesorul: „Cum ai ajuns la această concluzie?”. „Păi… umblau goi și n-aveau adăpost! Erau și flămânzi – de aia au mâncat din fructul oprit! Și totuși se credeau în Rai!”. Precauție. În București, în fața unei mașini superbe, de marcă americană, ultimul model, stă un cetățean uitându-se la ea. Un altul se apropie și, admirând-o la rândul lui, spune primului: „Ce progrese enorme au făcut uzinele sovietice. Ce mașină superbă”. „Dar asta e mașină americană, tovarășe”. Ba nu, tovarășe, e rusească”. „Atunci se vede că nu cunoști marca”. „Ba să mă ierți, eu marca o cunosc, însă pe dumneata nu te cunosc”.
Curățare. La vitrina unei prăvălii, lume multă și toți își făceau cruce, murmurând: Dă, Doamne, dă, Doamne. Un milițian se apropie, împrăștie lumea și vede portretul lui Gh. Gheorghiu Dej. În fața portretului era însă reclama prăvăliei, care era o curățătorie: „Se curăță în trei zile”.
Stalin. Un țăran la oraș stă în fața unui afiș cu portretul lui Stalin și, neștiind carte și despre cine este vorba, întreabă un trecător: „Cine-i ăsta, flăcăule?” „Cum, nu știi?! E marele Stalin!”. „Dar ce-a făcut?”. „El ne-a scăpat de hitleriști”. Dar țăranul, făcându-și cruce: „Să-i dea Dumnezeu sănătate că poate ne scapă și de ruși”.
Suedezi. Un evreu a cărui casă fusese prădată de doi soldați ruși merge la secție să-i reclame. Când dă ochii cu comisarul îi spune: „Tovarășe comisar, azi-noapte, casa mea a fost prădată de doi soldați suedezi”. „Vrei să spui ruși?”. Dar evreul de acolo: „Asta o spui dumneata, nu eu”.
Umbrelă. De ce purta Ana Pauker umbrelă. Ana Pauker a fost văzută umblând prin București cu o umbrelă deschisă, deși era o zi însorită. Cineva s-a apropiat de ea și i-a spus: „Tovarășa, nu plouă afară”. „Știu, dar plouă la Moscova”.
Schimb (frățesc). În cadrul schimbului economic dintre RPR și URSS, s-au convenit următoarele, zice Dej: „Noi să dăm grâul și, în schimb, ei o să ne ia petrolul”.
Prânz. Într-o zi, în fața unui magazin alimentar, soția unui secretar al partidului comunist a întâlnit o veche cunoștință de-a ei, soție a unui muncitor. După ce s-au salutat și au schimbat câteva vorbe, soția secretarului și-a luat rămas bun, spunând: „Trebuie să mă grăbesc acasă, luăm prânzul între orele unu și două. Voi de obicei când luați?” „Marțea și vinerea”, i-a răspuns muncitoarea.