Autoritățile române nu publică date eronate privind indicatorii macroenomici, cifra de PIB utilizată inițial de MFP la calculul deficitului bugetar fiind o estimare, iar valoarea anunțată de INS reprezentând un calcul preliminar, a declarat ministrul Finanțelor Publice Sebastian Vlădescu.
„România nu mistifică datele statistice. Nu există niciun fel de eroare sau de intenție de a mistifica datele statistice. Orice fel de încercare de a prezenta astfel de informații este o mare eroare. Datele furnizate de MFP sunt datele pe care le are la momentul anunțului, ele sunt corectate pe parcursul anului, în conformitate cu standardele europene”, a spus Vlădescu, în replică la acuzațiile aduse de presă că România, pentru a îndeplini criteriile convenite cu FMI, ar fi modificat datele statistice și riscă un scandal similar celui în care se găsește acum Grecia.
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat miercuri un PIB estimat în termeni nominali de 491,273 miliarde de lei, sub cea mai recentă proiecție a autorităților, care indica un nivel de 505,5 miliarde de lei.
În acest caz, deficitul bugetar ar putea urca la 7,4% anul trecut, după ce PIB în termeni nominali anunțat de INS a fost mai mic decât cel prevăzut, însă revizuirea nu va reprezenta o nerespectare a acordului cu FMI, care prevedea o țintă cash de 36,5 miliarde lei, îndeplinită de Ministerul Finanțelor
O parte din presa centrală a susținut miercuri, după publicarea datelor INS, că România ar fi „mistificat” datele privitoare la PIB, după modelul Greciei, care a „cosmetizat” datele statistice și a ajuns să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 12,7% în 2009 și o datorie publică de 300 de miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 120% din PIB.
„E foarte grav să încerci să demolezi sistemul statistic al unei țări, mai ales într-o perioadă ca cea de acum (…) Intenția de a amesteca Grecia cu România este cel puțin răuvoitoare”, a spus Vlădescu.
El a explicat că MFP nu avea vreun interes să modifice datele privind creșterea economică, întrucât ținta asumată cu FMI era în valoare absolută, și nu ca procent din PIB.
Ministrul Finanțelor a mai arătat că Eurostat stabilește datele finale în ceea ce privește creșterea economică a unui stat din UE la doi ani după închiderea exercițiului financiar, iar între timp au loc ajustări, unele chiar semnificative.
El a dat exemplu datele aferente anului 2008, când au fost înregistrate diferențe dintre PIB preliminat și cel final de – 1,22 puncte în cazul Belgiei, 1,9 puncte pentru Danemarca, 1,39 puncte procentuale pentru Polonia și 2,29 puncte în cazul Italiei.
„România nu mistifică nimic, este în contact continuu și direct cu Eurostat și nu are niciun fel de emoție”, a conchis Vlădescu.
Șeful misiunii de evaluare a acordului stand-by cu România, Jeffrey Franks, a afirmat după evaluarea acordului, de la finele lunii ianuarie, că România a respectat ținta cash privind deficitul bugetar, în vederea eliberării tranșelor a treia și a patra.
Consiliul Director al FMI a aprobat pe 19 februarie raportul de evaluare a acordului stand-by cu România și eliberarea celor două tranșe, în valoare cumulată de 2,45 miliarde de euro, bani care au fost virați în contul BNR și cel al Trezoreriei statului pe 23 februarie.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanțare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM și BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
