Violența în rândul elevilor șochează constant opinia publică, iar recentul incident din Capitală, când două adolescente și-au bătut o colegă, readuce în discuție neputința autorităților de a preveni acest fenomen.
Vineri după-amiază, în Capitală au avut loc două runde de bătăi, în același sector, cam la aceeași oră. Este vorba despre un grup de eleve de la Colegiul Tehnic Energetic, toate în clasa a IX-a, care au fost împreună și în gimnaziu. Deci, cunoștințe vechi.
Vineri, fetele s-au luat la ceartă, iar două dintre ele au bătut-o pe a treia. Fata bătută ar fi spus dirigintei că ar fi fost obligată să fumeze, iar pentru că a refuzat a fost luată la bătaie. De fapt, realitatea nu este cunoscută. Cert este că s-au păruit bine, fata bătută ajungând la spital pentru câteva ore.
Consiliul profesoral are în obligație să analizeze acest caz și să le sancționeze pe eleve. Ele pot primi o mustrare în fața clasei, nota scăzută la purtare sau, cel mai grav, ar putea fi eliminate de la cursuri pentru cinci zile.
Inspectorul general școlar al Capitalei, Cristian Alexandrescu, spune că va căuta soluții pentru a identifica posibilele cauze ale acestor tipuri de violență, în rândul elevilor din Colegiul Tehnic Energetic, unde, exact cu un an în urmă, în ianuarie 2009, s-au păruit alte eleve.
Vineri, cam tot la aceeași oră, alți trei elevi de la Liceul Ion Barbu, tot din sectorul 5, s-au luat la bătaie, însă în afara școlii. Unul dintre ei a fost mai grav lovit și a ajuns la spital. Polițiștii Secției 22 au deschis o anchetă.
Incidentul de la Colegiul Tehnic Energetic a ajuns și la urechile ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Daniel Petru Funeriu, care a atras atenția Inspectoratului Școlar al Municipiului București, dar și celorlalte inspectorate școlare din țară, asupra faptului că „au datoria de a întări măsurile
prevăzute de regulamentele școlare pentru asigurarea disciplinei și siguranței în școli”.
Fermitate în prevenire și combatere
Ministrul a cerut inspectoratelor școlare să dea dovadă de mai multă fermitate în aplicarea mijloacelor legale de prevenire și combatere a cazurilor de violență în unitățile de învățământ, întrucât aceste evenimente nedorite nu numai că perturbă activitatea la nivelul școlii, dar pot avea consecințe traumatizante pentru cei afectați.
Probabil că astfel de recomandări sunt auzite de ani de zile de către autoritățile școlare, dar fără nici un rezultat.
Dovadă fiind faptul că în martie 2008 când o elevă de 12 ani din București a fost agresată de trei adolescente mai mari cu câțiva ani, autoritățile nu au venit cu nici o strategie care să creeze mai multă siguranță în incinta unităților școlare. Și atunci, ca și acum, în 2010, au fost date ceva sancțiuni și trasate de la centru ceva directive.
Nu doar în Capitală, ci și în țară, agresiunile în școli au luat amploare, violența accentuându-se, uneori agresorii ținând să-și și „imortalizeze” isprăvile și să le posteze apoi pe internet.
Anul acesta, în 6 ianuarie, un elev de clasa a XII-a de la Colegiul „Ștefan Bănulescu” din municipiul Călărași a ajuns la spital după ce a fost lovit de mai multe ori cu pumnii de un coleg din clasa a XI-a de la aceeași unitate de învățământ, incidentul având loc în incinta liceului.
În iulie 2009, la Petrila, trei adolescenți în vârstă de 14 ani au ajuns pe mâna Poliției pentru lovire sau alte violențe și lipsire de libertate, după ce anchetatorii au găsit pe internet o înregistrare în care minorii l-au legat pe un alt băiat, de aceeași vârstă, de un copac, iar apoi l-au bătut.
În mai 2009, trei elevi cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, de la o clasă specială a Grupului Școlar Energetic Cernavodă, erau cercetați după ce au bătut un coleg, într-o pauză, incidentul fiind filmat cu un telefon mobil. Băiatul, în vârstă de 16 ani, a fost lovit de mai multe ori cu pumnii și picioarele.
În februarie 2009, o elevă în vârstă de 13 ani de la Școala Generală „Mircea Eliade” din Satu Mare a fost bătută de două colege de 13, respectiv 14 ani, și deposedată de telefonul mobil, tatăl fetei depunând plângere la Poliție. Minora a fost atrasă în spatele școlii, într-un loc ferit de privirile colegilor și profesorilor, unde cele două colege au bătut-o și i-au furat telefonul mobil.
Tot în februarie 2009, un elev de 18 ani al unui liceu din Ploiești a fost bătut cu pumnii și cu picioarele chiar în incinta școlii de către un coleg cu doi ani mai mare, cei doi fiind despărțiți de alți elevi, ulterior atacului agresorul luându-l iar la bătaie pe tânăr, de data aceasta pe scările de la intrarea în liceu.
În ianuarie 2009, elevul Robert Cristea, în vârstă de 19 ani, de la Colegiul Tehnic „Astra” din Brașov, a bătut-o pe colega sa, Ionela Motcă, din clasa a IX-a, în urma unei dispute pe internet (messenger). În timpul unei pauze, el a lovit-o pe fată cu pumnii, a dat-o cu capul de ușă, a ars-o cu țigara și apoi a scuipat-o, fata ajungând în spital în urma agresiunilor fizice. Decizia conducerii școlii a fost transferarea agresorului. Ce-i drept, atât el, cât și victima sa erau calificați de profesori drept „elevi-problemă”.
Tot la începutul anului trecut, a fost necesar intervenția polițiștilor comunitari și a jandarmilor pentru a aplana un scandal provocat la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Târgu Jiu de doi elevi care s-au luat la bătaie pentru o fată. Unul dintre elevi, care era în clasa a XII-a, la profilul Teatru, din cadrul Liceului de Muzică și Arte Plastice din Târgu Jiu și care a provocat scandalul, fiind dus la sediul Poliției Comunitare, era în stare de ebrietate.
Nu puține sunt și situațiile în care elevii sunt victimele profesorilor, dar și dascălii sunt agresații de propriii elevi.
În februarie 2009, un elev de 14 ani, de la școala generală din Deleni, județul Vaslui, a ajuns, plin de sânge, la postul de poliție din comună, după ce a fost bătut cu pumnii peste față de directorul școlii, care a declarat presei că băiatul a avut noroc că a fugit, că alfel nu știe ce s-ar fi putut întâmpla.
Realitate dureroasă
Scuza autorităților că societatea românească a suferit în 1990 transformări politice, sociale și economice care au avut consecințe vizibile, chiar dramatice în unele dimensiuni și realități sociale sunt deja puerile. La fel și afirmația potrivit căreia transformările la nivel macrosocial au influențat și determinat modificări diferite atât la nivelul grupurilor sociale, cât și la nivelul destinelor individuale.
Elevii însă nu sunt singurii supuși violențelor în școli, 80 la sută dintre pedagogi plângându-se de comportamente agresive din partea acestora, de la indisciplină la curs și absenteism, la agresiune non-verbală (35 la sută), lovituri și agresiuni fizice (sub zece la sută).
Modelul actual de tratare a violenței în școli ar trebui să includă dialog intercultural, sisteme de prealertă a violențelor, respectarea drepturilor omului și educația pentru cetățenie a tinerilor.
Poate că elevii români nu ies din „tiparele” europene, care indică uneori comportamente mult mai agresive. De exemplu, elevilor din Marea Britanie le este impus să poarte sub haine veste de protecție împotriva înjunghierii, ca urmare a numeroaselor cazuri de violențe cu arme albe în școlile britanice.
Dincolo de studii fără ecou în rândul autorităților și de exemple de violență dusă la extrem în state din UE sau America, realitatea din școala românească este dureroasă: peste 75 la sută din unitățile de învățământ sunt afectate de fenomene de violență, aproximativ trei la sută dintre copii și tineri cad victime violențelor, iar 80 la sută dintre cadrele didactice se plâng de agresiuni.
