Vindem tot. Găsim fraieri să cumpere!

N-am mai scris cam de multișor despre transferuri, să tot fie o săptămână!… așa că hai să mai tragem o geană spre echipele cu pretenții (mai mult nejustificate!) din ceea ce se cheamă, oarecum impropriu, „primul eșalon” al fotbalului românesc și care, integral sau cu bucata, dacă ar fi transplantat în eșalonul al patrulea britanic s-ar face de râsul lumii.
Prima echipă hotărâtă să-și primenească lotul pare a fi Steaua. Primeneala asta, însă, trebuie pusă în relație directă și cu criza mondială, și cu celebra valiză. În mod evident, pe fondul sărăcirii generalizate, nici domnul Becali nu se simte prea bine, în sensul că speculațiile imobiliare nici ele nu mai sunt ce erau odat’: lumea nu se mai înghesuie să cumpere terenurile cotropite de „latifundiar” pe mâna generalilor-borfași, drept pentru care „vistieria” (adică punga aia de plastic!) din dotarea Clubului Steaua s-a subțiat rău. Bașca valiza plină aflată pe stand-by la Parchet. Așa că visul de mărire al ciobanului se poate prelungi (până la sentință, desigur!) doar pe baza unei infuzii de capital, sursa fiind mai degrabă virtuală: copitele propriilor angajați (sinonim:sclavi) scoase la vânzare pentru cine-o fi atât de cretin încât să le cumpere. Un tun a ținut: cel cu Mirel, plecat printre dune. “Du-ne, du-ne și pe noi!”, plâng și strigă cei rămași pe pășunea din Ghencea, lucru mai degrabă improbabil. Totuși, pentru că fraierii n-au dispărut cu totul, nu m-ar mira ca vreo doi dintre „vopsiți”, recte Ghionea și Goian să devină vandabili. Ceea ce ar mai asigura nițeluș buget, cam de-un retur cu „all inclusive”, adică vreo câteva meciuri câștigate cu contribuția decisivă a adversarilor. Și cu condiția ca și ăia să priceapă că în vremuri de criză se percep taxe ceva mai mărunte.
Ca să nu rămâneți cu impresia că am ceva personal cu Steaua, vă rog să observați că și Rapid (Copos, adică) ar vinde tot ce are, inclusiv tribuna, că tot e de la stat. Iar Dinamo, că doară n-o fi mai fraieră, l-ar vinde, revinde și răsvinde pe surogatul de Pinguin, Mitea. Dacă Pinguinul și-a făcut, pân’ la urmă, cuib la Groznîi, mă îndoiesc că pe Mitea mai dă cineva vreun ban. Nici fraierii parcă nu mai sunt chiar atât de fraieri.