În această lună, ziua a zecea, pomenirea sfântului sfințitului mucenic Haralambie.
Sfântul sfințit mucenic Haralambie a trăit în vremea împărăției lui Sever, pe când ighemon în cetatea Magneziei se afla Lucian. El era preot al creștinilor de acolo, învățându-i calea dreptății și propovăduind credința în Hristos. Pentru aceasta a fost osândit la chinuri de către tiranii cei mai sus arătați; și dezbrăcat fiind de veșmintele preoțești, i s-a jupuit toată pielea trupului. Și pentru că ighemonul l-a văzut suferind cu răbdare chinurile, mâniindu-se, s-a apucat să-l strujească pe sfânt cu mâinile sale proprii. Dar îndată i-au căzut ighemonului mâinile, și s-au lipit de trupul mucenicului; dar sfântul rugându-se l-a vindecat. Văzând acestea călăii sfântului, al căror nume era Porfiriu și Vaptos, s-au lepădat de idoli și au crezut în Hristos. Tot astfel au crezut în Hristos și trei dintre femeile care se găseau de față. Dar ighemonul a poruncit să-i prindă pe toți și să-i supună la chinuri, tăindu-le apoi capetele. Căci cu toate că fusese tămăduit de către sfânt, totuși el rămăsese în aceeași necredință de mai înainte.
