Adoptarea legii falimentului personal ar putea forța băncile să caute garanții suplimentare pentru finanțare și va restricționa accesul la credite, susține Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR,arătând că banca centrală a transmis Parlamentului un punct de vedere defavorabil proiectului.
„Proiectul legii falimentului personal în aparență este generos. În esența lui, însă, este posibil să ne trezim în fața unor prevederi legale care să provoace o presiune puternică asupra unui sistem, mă refer la sistemul bancar, care și așa suportă un proces de încetinire a creditării. Într-un moment în care așteptăm zorii încrederii în economia noastră, care să stimuleze băncile să relanseze creditarea, un astfel de act normativ ar putea să descurajeze procesul și să vedem băncile în căutare de garanții peste garanții ca să dea un credit”, a declarat Vasilescu pentru MEDIAFAX.
El a adăugat că a fost solicitată o opinie de la Banca Națională a României, în calitate de reglementator și supraveghetor al sistemului bancar, iar punctul de vedere al băncii centrale a fost defavorabil proiectului.
„Cei care într-o primă fază s-ar bucura că li se face o favoare, într-o a doua fază s-ar putea să vadă că ajung foarte greu la creditele pe care și le doresc. De altfel, BNR nu s-a pronunțat în favoarea acestui proiect de act normativ prin opiniile transmise Parlamentului”, a afirmat Vasilescu
Senatorii au adoptat, marți, o propunere legislativă privind insolvența persoanelor fizice, inițiată de senatori PDL, dar care a fost susținută în plen de toate grupurile parlamentare.
Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credință a cerut și a acceptat deschiderea procedurii insolvenței va putea fi descărcat total sau parțial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale și dacă instanța i-a acordat beneficiul scuzabilității.
Legea mai stabilește că debitorul de bună credință care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanțelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii și de ștergerea din toate registrele de publicitate și evidențele publice a consecințelor juridice ale insolvenței.
Guvernul s-a pronunțat împotriva proiectului de lege promovat de doi senatori PDL, invocând probleme de legalitate.
De asemenea, Asociația Română a Băncilor (ARB) a transmis Parlamentului un punct de vedere prin care se opune promulgării acestei legii, considerând că poate induce un risc suplimentar în sistem, mai ales în condiții de criză.
Vicepreședintele ARB Steven van Groningen a declarat marți că legea insolvenței persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci și se va traduce în creșterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienții cu credite mari.
„În 99% din cazurile în care se va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de la bancă și există în garanție un activ mare. Dacă nu rambursează creditul, casa și terenul sunt vândute, iar banii merg la bancă. Pentru asta nu e nevoie de o lege specială. Legea va reprezenta un risc pentru că va fi văzută ca o oportunitate (…) S-a văzut că nici legea insolvabilității companiilor nu a funcționat cum trebuie, pentru că nici băncile, nici avocații, nici clienții nu au experienșa necesară. Trebuie proceduri rapide, trebuie scurtate termenele”, a spus van Groningen, care este și președintele Raiffeisen Bank România.
Vicepreședintele ARB a explicat că riscul asociat posibilității declarării în insolvență a unor debitori în condițiile unor proceduri care s-au dovedit greoaie va forța băncile să crească dobânzile la creditele de retail, în special ipotecare, pentru a acoperi riscul refinanțării.
„Astfel, cei care plătesc, adică peste 90% din clienții persoane fizice, vor suferi pentru cei care nu plătesc”, a conchis van Groningen.
Actul normativ va fi trimis spre dezbatere Camerei Deputațiilor, care este camera decizională.
