„Utilități și mediu” ne arde de peste zece milioane de euro pe an

Prima dobândă plătită efectiv de comunități la creditul contractat de Consiliul Județean Suceava pentru proiectul „Suceava-Utilități și mediu la standarde europene” a golit vistieria orașelor sucevene pentru următoarele 6 luni. La începutul lunii ianuarie, Suceava a plătit, numai dobânda pentru primul semestru al acestui an, 370.000 de euro, Rădăuți 491.000 de euro, Câmpulung Moldovenesc 460.000 de euro, Vatra Dornei 355.000 de euro, Gura Humorului 375.000 de euro și 75.000 Siret. Orașele noi și comunele au avut de plătit sume mai mici, dar semnificative pentru bugetul lor, cuprinse între 4.000 și 35.000 de euro, cum a avut Cajvana.
Dacă până la 1 ianuarie dobânzile au fost achitate din dobânda la depozitele făcute din credit, din diferența de curs valutar și EURIBOR, de anul acesta povara a trecut pe primăriile implicate în proiect. În cont, din 86 de milioane de euro mai sunt doar 15 milioane de euro, care nu au mai produs suficientă dobândă pentru achitarea dobânzii la credit.
Dacă investiția ar fi fost finalizată și dată în exploatare, aceasta nu ar fi fost o problemă, dar atâta timp cât centralele de cogenerare sunt pe post de muzeu, iar prin noile conducte de termoficare nu circulă agent termic, administrațiile locale se află într-o situație extrem de dificilă. La începutul anului 2009, s-au văzut puse în situația de a achita dobânda din cotele alocate din impozitul pe venit, iar unele au luat cota pe șase luni. În iulie, vor avea de făcut același lucru, or bugetele locale nu pot suporta aceste cheltuieli.
Suceava plătește pe an o rată de 4,3 milioane euro și dobânzi de 6,2 milioane euro Suma totală pe care primăriile din proiect trebuie să o plătească dobândă pentru un an se ridică la 6,2 milioane de euro. Din octombrie 2010, la asta se adaugă și rata de rambursare a creditului, de 4,3 milioane de euro, ceea ce ridică efortul financiar la 10,5 milioane de euro pe an.
Comunitățile locale plătesc proporțional, în funcție de suma alocată din credit. Cel mai puțin are CJ Suceava, 50.000 de euro, iar cel mai mult municipiul Rădăuți, 14,376 milioane de euro. Câmpulung are 13,4 milioane euro, Gura Humorului 10,9 milioane euro, Vatra Dornei, 10,4 milioane de euro, Siret 2,2 milioane euro și Suceava 10,8 milioane euro.
„Dacă nu dau drumul la activitate, dobânda și rata se plătesc din venituri proprii. Investițiile se degradează și nu-și permite nimeni să plătească 200.000-300.000 de euro pentru conservarea unor centrale și rețele nefuncționale”, ne-a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Dan Cadariu.
Acesta susține că, dacă la Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc există problema operatorului de gaz, la Gura Humorului centrala de cogenerare ar fi trebuit să fie funcțională din 2006 și să producă bani, nu să consume. Primarul Marius Ursaciuc nu este, însă, de aceeași părere.
Ursaciuc spune că dobânzile la credit duc orașul spre faliment, deoarece bugetul local este deja angajat în cele 9 proiecte cu finanțare europeană.
„Motivele pentru care centrala de la Humor nu funcționează sunt că DNA a blocat toate lucrările timp de un an și că Bucovina Ecotermgaz se hotăra să pună centrala de cogenerare în funcțiune numai iarna și ar fi trebuit să dezafectăm două centrale termice. Pentru finalizarea investiției mai sunt necesari 850.000 de euro și noi o vom prelua doar dacă sunt asigurate aceste sume. Îi rog pe cei de la CJ să ne dea centrala în stare de funcționare”, a spus primarul Ursaciuc.
Trei firme sucevene sunt tentate să ajungă operator de gaz La Rădăuți, orașul cu cea mai mare rată și dobândă, lucrurile stau altfel. Aici este piață de consum, dar lucrările la centrală sunt realizate doar în proporție de 60 la sută. Directorul economic al Primăriei Rădăuți, Silviu Ursescu, a declarat că, din veniturile locale, un procent de 20% se duce pe dobândă, dar cu toate acestea CL Rădăuți solicită încă 2 milioane de euro din credit pentru a finaliza lucrările în primăvara acestui an.
„Vrem ca centrala de cogenerare să devină funcțională cât mai repede, ca să avem bani pentru plata dobânzii și ratelor. Spre deosebire de celelalte orașe, noi avem cum să punem în valoare această investiție”, a precizat directorul Ursescu.
Deocamdată, pe componenta de gaz, proiectul „Utilități și mediu” este blocat și fără intervenția Guvernului nu se întrevăd soluții de rezolvare.
Dan Cadariu apreciază că presiunea financiară asupra primăriilor ar putea fi redusă dacă măcar o parte a investiției ar funcționa și dacă Guvernul ar aloca bani pentru lucrările efectuate până acum la magistrala de gaz, adică 11,5 milioane de euro. Astfel, magistrala ar putea fi preluată de Transgaz și ideal ar fi ca aceasta să continue lucrările. Totodată, trebuie elaborat un nou studiu de fezabilitate pentru reluarea licitației de desemnare a unui operator de gaz, în condițiile în care până acum nu s-a prezentat nimeni. La licitația din iulie 2006 au fost cumpărate șapte caiete de sarcini, dar nu s-a înregistrat nici o ofertă. În 22 decembrie, s-au cumpărat 6 caiete de sarcini, cu același rezultat: nu s-a înscris nimeni. În iulie, au achiziționat caiete de sarcini și firmele sucevene Nord Gaz Rădăuți, Test Prima și Instcom, dar în decembrie doar Test Prima și-a mai manifestat interesul.