Urmașii comisarului-șef Nelu Fediuc, fost șef al Sectorului Poliției de Frontieră Siret, au cerut despăgubiri din partea statului român în valoare de 500.000 de euro. Prima instanță, Tribunalul Suceava, a decis să nu acorde cu titlu de daune nici un leu, iar magistratul care a avut dosarul pe mână a și explicat motivele pentru care a considerat că nu trebuie acordate despăgubiri.
”Pornindu-se de la durata excesivă a procedurilor, care reprezintă de altfel premisa în soluționarea pretențiilor reclamantei, tribunalul constată că împotriva numitului Fediuc Nelu cercetările penale au fost demarate în anul 2014, când în dosarul nr. 38/P-2008 al DNA, organele de cercetare penală au formulat și propunerea de arestare preventivă, cercetare care a continuat și în fața instanțelor penale și care s-a finalizat prin achitarea acestuia. Or, cercetarea penală nu este supusă unor termene limită deoarece este necesară administrarea mai multor probe în temeiul cărora organele de urmărire penală pot concluziona asupra existenței sau nu a elementelor și indiciilor temeinice ale infracțiunilor săvârșite. Aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei proceduri judiciare trebuie să fie făcută în fiecare cauză în parte, în funcție de circumstanțele sale, precum și prin raportare la criteriile consacrate în materie de jurisprudența curții, respectiv complexitatea cauzei în fapt și drept, comportamentul părților în proces și comportamentul autorităților statale competente. În ceea ce privește termenul rezonabil în materie penală, art. 6 paragraf 1 CEDO recunoaște oricărei persoane învinuite de săvârșirea unei infracțiuni dreptul de a obține, într-un termen rezonabil, o decizie definitivă cu privire la temeinicia și legalitatea acuzației ce i se aduce. Însă, aprecierea trebuie să ia în calcul justul echilibru ce trebuie menținut între exigența celerității procedurilor judecătorești și principiul general al unei bune administrări a justiției, în legală măsură consacrat de art. 6.
În cauza de față, în analiza caracterului rezonabil al termenului, instanța va avea în vedere natura cauzei, importanța pe care aceasta o prezintă pentru reclamant, complexitatea cauzei prin prisma numărului celor acuzați și al martorilor audiați, volumul dosarului și dificultățile care au ținut de administrarea probelor, respectiv de investigațiile ce au trebuit desfășurate pentru soluționarea cauzei penale în care numitul Fediuc Nelu a fost în cele din urmă achitat definitiv. Așa cum a reținut și ÎCCJ prin decizia nr. 646 din 23.02.2018, simplul calcul al duratei procesului penal nu este suficient pentru reținerea unei concluzii cu privire la respectarea sau nerespectarea termenului rezonabil, această apreciere putându-se contura doar prin intermediul întârzierilor imputabile autorităților judiciare. Abia după stabilirea duratei nerezonabile a procedurii judiciare este posibilă identificarea și repararea prejudiciului cauzat anume acelui care decurge exclusiv din întârzierile imputabile autorităților judiciare. În cauza de față, tribunalul apreciază că durata procedurii în ansamblu este justificată, neaflându-ne în situația în care se poate invoca încălcări ale dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 paragraf 6 din Convenție. De altfel, în CCP legiuitorul a prevăzut contestația privind duratei procesului penal, scopul său fiind acela de a remedia încălcarea dreptului la îndeplinirea într-o durată rezonabilă a activității de urmărire penală și de judecată, mecanism procedural de care defunctul Fediuc Nelu nu a uzat”, a arătat judecătorul cu privire la durata cercetării penale și a procesului în sine care l-a avut în prim-plan pe comisarul-șef Nelu Fediuc.
- Bolile invocate și arestarea nelegală, respinse de la despăgubiri de judecător
Judecătorul a analizat și un alt punct ridicat de urmașii ofițerului, și anume faptul că acesta s-ar fi îmbolnăvit ca urmare a cercetărilor penale, dar și acest capăt de cerere a picat în fața judecătorului de la Tribunalul Suceava.
”În cauză nu s-a dovedit legătura de cauzalitate între afecțiunile ce au fost dobândite de către numitul Fediuc Nelu pe parcursul cercetărilor penale și faptul că acestea sunt urmare a cercetărilor, după cum nu s-a dovedit nici că decesul a survenit ca urmare a afecțiunilor suferite urmare a cercetărilor la care a fost supus acesta. La dosar a fost depus istoricul medical al defunctului, însă nu s-a efectuat o expertiză (partea renunțând) din care să rezulte o astfel de legătură de cauzalitate, care să justifice afirmațiile reclamantelor. Instanța nu înlătură situația existenței unor suferințe de ordin moral încercate de către reclamante dat fiind calitatea acestora de soție, respectiv fiică, însă apreciază că acestea sunt inerente, având în vedere situația în care s-a aflat numitul Fediuc Nelu, aceea de persoană împotriva căreia s-au efectuat acte de cercetare penală, care însă nu justifică acordarea de daune morale, inclusiv prin raportare la motivele invocate în susținerea acestora, cu referire la durata excesivă și la legătura de cauzalitate menționată anterior”, se arată în motivarea instanței de judecată.
Un alt aspect reclamat a fost acela că Nelu Fediuc a fost privat nelegal de libertate atât în cursul cercetărilor penale, cât și pe parcursul judecării dosarului, iar în acest sens acesta este îndreptățit la prejudiciul moral suferit.
”Privarea nelegală de libertate în cursul procesului penal trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheiere definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. În ceea ce privește privarea de libertate dispusă în cursul cercetărilor penale, după cum se poate observa măsurile privative de libertate luate împotriva acestuia nu au fost revocate de instanță, mai mult aceste măsuri au fost menținute, respectiv înlocuire și au fost justificate de necesitatea finalizării cercetărilor penale, de o eventuală sustragere de la urmărirea penală a acestuia, iar în raport de complexitatea cauzei, existau probe sau indicii temeinice în sensul că acesta a săvârșit fapta penală pentru care era cercetat, iar lăsarea sa în libertate prezenta pericol pentru ordinea publică, modalitatea de desfășurare a activității infracționale justificând măsurile luate. Or, în cauza de față reclamantele solicită ca instanța civilă să constate caracterul nelegal al privării de libertate a defunctului Fediuc Nelu, ceea ce contravine prevederilor art. 539 CPP, cu referire la procesul penal, iar în ceea ce privește luarea acestor măsuri pe parcursul cercetării penale din dosarul DNA, acestea nu au fost revocate de instanță, sens în care nu se poate concluziona asupra nelegalității acestora. Referitor la pretențiile reclamantelor de constatare a îndreptățirii lor la inițierea acțiunii pentru repararea prejudiciului cauzat acestuia cu consecința obligării statului la plata către reclamante a sumei de 500.000 euro, reprezentând daune morale cuvenite acestuia, se reține că aceste pretenții au în vedere tocmai prejudiciul moral cauzat acestuia urmare a privării nelegale de libertate și a duratei excesive a procesului penal, ce a condus la afectarea și deteriorarea stării de sănătate a acestuia și implicit la decesul acestuia. Neputându-se reține caracterul nelegal al măsurilor privative de libertate, precum și al încălcării termenului rezonabil de soluționare a cauzei consacrat de art. 6 CEDO, nu se poate susține existența unui prejudiciu moral, cu atât mai mult cu cât nu au fost invocate aspecte ce țin de imaginea persoanei defunctului, ceea ce ar fi condus într-o oarecare măsură la îndreptățirea la despăgubiri care să fie solicitate de reclamante”, se mai menționează în motivarea instanței de judecată.
