Cererea PDL de revocare din funcția de președinte al Senatului a lui Mircea Geoană va fi depusă, joi, la ora 12.00, la Biroul permanent al Senatului, a declarat pentru MEDIAFAX senatorul democrat-liberal Iulian Urban.
Urban a precizat că întârzierea depunerii dosarului s-a produs din cauza programului Senatului, după ședința de plen mulți parlamentari părăsind clădirea Parlamentului, astfel că mai sunt așteptați colegi care să își pună semnătura pe acest document.
Potrivit lui Urban, până în acest moment au semnat cererea de revocare 44 de senatori PDL, fiind așteptate până mâine și semnăturile de la grupul parlamentarilor independenți și cei ai UDMR.
„O să vedeți că vor fi și surprize, în sensul că veți găsi pe listă semnături din partea unor senatori aparținând partidelor aflate în Opoziție”, a mai spus Urban.
Liderul grupului PDL din Senat, Traian Constantin Igaș, a anunțat, miercuri, în plenul Senatului, că în urma refuzului de a supune la vot cererea independenților privind locurile în comisii, PDL va iniția procedura de suspendare a lui Mircea Geoană (PSD) din funcția de președinte al Senatului.
Traian Constantin Igaș a precizat că democrat-liberalii vor solicita revocarea lui Mircea Geoană din funcția de președinte al Senatului, el neoferind însă și motivația juridică.
Regulamentul Senatului nu prevede însă posibilitatea suspendării din funcție a președintelui acestei Camere. Regulamentul prevede doar posibilitatea revocării, însă prevederile în acest sens au fost declarate neconstituționale încă din 2005.
Prevederile din Regulamentul Senatului referitoare la revocarea din funcție a președintelui acestui for legislativ au fost declarate neconstituționale, prin decizia 601 din 2005 a CC, care a motivat că revocarea acestuia nu poate fi cerută decât de grupul parlamentar din care face parte.
Conform articolului 30, alineatul 1 din Regulamentul Senatului, revocarea din funcție a președintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puțin una din următoarele împrejurări: încalcă prevederile Constituției; încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului ședințelor comune.
Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, revocarea din funcția de președinte al Senatului poate fi propusă și de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.
Aceste prevederi au fost declarate însă neconstituționale încă din 2005, prin decizia Curții Constituționale numărul 601.
Conform Curții Constituționale, „votul acordat președintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancțiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcție a președintelui pentru săvârșirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică”.
„Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din același grup parlamentar, care nu-și poate pierde dreptul la funcția de președinte, dobândit în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, respectându-se principiul configurației politice”, menționează CC.
În același sens, Curtea Constituțională reține că revocarea din funcție înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu și asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent și, în consecință, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant.
Conform CC, neobservarea principiului menționat și instituirea posibilității alegerii unui nou președinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecință ca sancțiunea aplicată președintelui Senatului, revocat din funcție, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui, iar Constituția României nu permite aplicarea unei asemenea sancțiuni cu caracter colectiv.
